Potrivit legislației în vigoare, demisia este un act unilateral de voință al salariatului, prin care acesta notifică angajatorul cu privire la încetarea contractului individual de muncă. Aceasta nu trebuie motivată și nu poate fi refuzată, însă trebuie formulată în scris și să conțină elemente esențiale precum numele, funcția, mențiunea demisiei, durata preavizului, data și semnătura.
După depunerea documentului, angajatorului îi revin o serie de obligații administrative, inclusiv înregistrarea demisiei, calculul corect al preavizului și transmiterea datelor în registrul general de evidență a salariaților (Reges).
În acest context, specialiștii subliniază importanța rolului preavizului în relația de muncă.
„Rolul preavizului este, de fapt, de a permite angajatorului să își organizeze activitatea și să găsească un înlocuitor salariatului demisionar. Codul Muncii stabilește un număr maxim de zile de preaviz, nu minim, în acest sens, angajatorul poate renunța parțial sau chiar total la preaviz. Renunțarea trebuie notificată în scris”, a explicat specialista în relații de muncă, pentru Avocatnet.ro.
Durata preavizului este reglementată de Codul Muncii, care stabilește un plafon maxim de 20 de zile lucrătoare pentru funcțiile de execuție și de 45 de zile lucrătoare pentru funcțiile de conducere. Aceste termene pot fi reduse prin acordul părților, consemnat în contractul individual sau colectiv de muncă. Nerespectarea perioadei de preaviz de către salariat poate atrage răspunderea disciplinară, iar angajatorul are posibilitatea de a solicita daune-interese pentru prejudiciile cauzate.
Clarificări importante privind modul de calcul al preavizului au fost aduse și prin practica instanțelor.
„Calculul termenului de preaviz a generat în trecut o practică total neunitară. Însă, Înalta Curte de Casație și Justiție, prin Decizia nr.8/2024, a stabilit că termenul de preaviz începe să curgă din ziua următoare comunicării. În această cauză era vorba despre preavizul de la concediere dar se aplică același lucru și la demisie”, a subliniat avocata.
În consecință, succesiunea etapelor este clară: depunerea demisiei, începerea curgerii termenului de preaviz din ziua următoare, expirarea acestuia și, ulterior, încetarea contractului individual de muncă. Respectarea acestor pași este esențială pentru evitarea unor eventuale neconcordanțe administrative.
Totodată, legislația prevede și situații în care preavizul poate fi suspendat, în special atunci când contractul individual de muncă este suspendat, cum ar fi în cazul concediului medical, al concediului pentru îngrijirea copilului bolnav sau al concediului paternal. În astfel de cazuri, termenul de preaviz își reia cursul după încetarea situației de suspendare, pentru perioada rămasă.