Când se face cozonacul pentru Paște. Nu se coace niciodată în această zi

Când se face cozonacul pentru Paște. Potrivit tradiției, cozonacul se face întotdeauna în Joia Mare. Se spune că aduce belșug în casa în care este făcut și că iese mai pufos și mai gustos.

Cozonacul de Paște se face în Joia Mare. Ce tradiții sunt în această zi

Potrivit tradiției, Joia Mare marchează începutul pregătirilor pentru Paște. Pe lângă coacerea cozonacului, în această zi gospodinele mai obișnuiesc să vopsească și ouăle, potrivit csid.ro. 

De asemenea, în Joia Mare oamenii obisnuiesc sa se spovedeasca. In traditia populara, pentru ca joia a fost Sarutul lui Iuda, e bine ca oamenii care se intalnesc sau care nu s-au vazut de mult timp sa nu se sarute pentru ca acest gest ar putea fi inteles ca o tradare.

Urmărește-ne în Discover

Adaugă-ne ca sursă preferată

In Sudul tarii, fetele fac cate 12 noduri unei ate, punandu-si la fiecare cate o dorinta si dezlegandu-le cand dorinta s-a implinit. Acesta ata si-o pun sub perna seara, crezand ca-si vor visa ursitul. Tot aici se pastreaza obiceiul de a spala picioarele celor din casa (copii) de catre femeile mai in varsta.

In Vestul tarii, o familie care prepara painea pentru Paste, pentru biserica, o aduce acum cu vase noi, cu lumanari si vin, pentru a ramane pana la Pasti. Din Joia Mare pana in ziua de Pasti se zice ca nu se mai trag clopotele bisericilor, ci doar se toaca.

In traditiile romanilor, Joia Mare se mai numeste Joi Mari, Joia Patimilor, Joia Neagra, Joimarita. Ea este termenul pana la care femeile trebuiau sa termine de tors canepa. La cele lenese se spunea ca vine Joimarita sa vada ce-au lucrat. Iar daca le prinde dormind, le va face neputincioase a lucra tot anul.

In traditia populara Joia Mare este considerata binefacatoare pentru morti. In acesta zi se face ultima pomenire a mortilor din Postul Mare. Traditia spune ca in noaptea dinainte de Joia Mare, se deschid mormintele, iar sufletele mortilor se intorc la vechile lor locuinte, unde raman pana in sambata dinainte de Rusalii.

In Oltenia si acum se fac in zori, in curti si / sau la morminte focuri pentru morti din boz sau nuiele; se spune ca ele inchipuiesc focul pe care l-au facut slujitorii lui Caiafa in curtea arhiereasca, sa se incalzeasca la el, cand Iuda l-a vandut pe Hristos, sau focul unde a fost oprit Sfantul Petru, cand s-a lepadat de Hristos.

Tradiții și obiceiuri în Vinerea Mare

Vinerea Mare este dedicată reculegerii și comemorării răstignirii lui Iisus Hristos. Se zice că gospodinele care fac cozonac în această zi  vor avea ghinion tot anul.

Vinerea Mare este ultima zi de vineri dinaintea Pastelui, si astfel ultima vineri din Postul Mare. Este numita si Vinerea Pastelui, Vinerea Patimilor, Vinerea Neagra, Vinerea Seaca.

In Vinerea Mare se face pomenire la Patimile lui Hristos. Vinerea Mare nu este bine sa mananci urzici si nu e bine sa fie folosit otetul, pentru ca pe cruce Iisus a fost batut cu urzici, iar buzele Mantuitorului au fost udate cu otet.

In Vinerea Mare nu se savarseste niciuna dintre cele trei Sfinte Liturghii. Ceremonia principala din aceasta zi este scoaterea Sfantului Epitaf din altar si asezarea lui pe o masa in mijlocul bisericii. Din strabuni se stie ca prin scoaterea Sfantului Epitaf retraim coborarea de pe Cruce a lui Hristos si pregatirea Trupului Sau pentru inmormantare.

In Vinerea Mare, seara, se canta Prohodul si se inconjoara biserica cu Sfantul Epitaf, care simbolizeaza trupul Mantuitorului. Dupa procesiunea din jurul bisericii, Sfantul Epitaf este asezat pe Sfanta Masa din altar, unde ramane pana la Inaltare. Punerea pe Sfanta Masa reprezinta punerea Domnului in mormant

La terminarea slujbei se seara din Vinerea Mare, femeile obisnuiesc sa mearga la morminte, unde aprind lumanari si-si jelesc mortii. La sfarsitul slujbei, preotul imparte uneori florile aduse, care erau considerate a fi bune de leac. In trecut, lumea pleca acasa cu lumanarile aprinse pe drum, ca sa afle si mortii de venirea zilelor mari. Acestia ocoleau casa de trei ori si, atunci cand intrau, se inchinau, faceau cate o cruce cu lumanarea aprinsa in cei patru pereti sau doar la grinda de la intrare si pastrau lumanarea pentru vremuri negre.

Unii obisnuiesc sa afume casa cu tamaie in Vinerea Mare, inconjurand-o de trei ori, in zorii acestei zile, pentru ca ganganiile si dihaniile sa nu se apropie de casa si de pomi.

Ce sa faci in Vinerea Mare ca sa fii sanatos

Se spune ca persoanele crae trec de trei ori pe sub Sfantul Aer nu vor mai avea dureri de spate, de cap, sau de sale, in cursul anului, iar daca isi sterg ochii cu marginea epitafului nu vor suferi de dureri de ochi.

Unii considera ca, daca se scufunda in apa rece de trei ori in aceasta zi, vor fi sanatosi tot anul.

In unele zone din Moldova se spune ca cine merge azi la frizer va fi sanatos tot anul. In alte zone, insa, se evita mersul la frizer in Vinerea Mare, pentru ca, potrivit, superstitiilor, poate muri cineva.