Vara nu-i ca iarna, a început bulversarea anotimpurilor! Copernicus: El Nino riscă să aducă un record istoric de caniculă în 2026

Oceanele fierb, El Nino riscă să declanșeze un nou record istoric de căldură, avertizează Copernicus. Oceanele au atins luna trecută un nivel de căldură aproape record, potrivit observatorului european Copernicus, semn al revenirii probabile a fenomenului natural de încălzire El Nino, care s-ar adăuga schimbărilor climatice provocate de om, scrie AFP.

Buletinul lunar al Copernicus, publicat vineri, este un semnal de alarmă: după cei trei ani cei mai calzi înregistraţi vreodată pe Pământ, revenirea din ce în ce mai probabilă a El Nino în a doua jumătate a anului îi face pe climatologi să se teamă că umanitatea se îndreaptă spre noi valuri de căldură extremă.

Meteorologii analizează evoluția fenomenul „Super El Niño”: La ce să ne așteptăm vara aceasta, conform noilor statistici

Temperatura la suprafaţa oceanelor a fost de 20,97 grade Celsius în martie (n.r. excluzând zonele polare), cu o zecime de grad sub recordul din martie 2024. Iar media continuă să crească în aprilie, potrivit tabloului de bord în timp real al Copernicus.

Alte articole

VIDEO Vreme de Crăciun în weekendul de Paşte, temperaturile ajung la -5 grade Celsius şi ninge ca-n poveşti. Ce arată „indicele de împrimăvărare” al ANM

Meteorologii analizează evoluția fenomenul „Super El Niño”: La ce să ne așteptăm vara aceasta, conform noilor statistici

Ultimul episod El Nino, din 2023 şi 2024, a făcut din aceşti ani cei mai calzi înregistraţi vreodată. Fenomenul ciclic corespunde încălzirii periodice la scară largă a apelor dintr-o parte a Pacificului, care afectează prin efect de domino clima mondială timp de câteva luni.

Temperatura oceanelor „indică o tranziţie probabilă către condiţii El Nino”, estimează Copernicus.

Organizaţia Meteorologică Mondială (OMM) a ONU a estimat deja că revenirea acestui fenomen este posibilă în acest an, în timp ce fenomenul invers, La Niña, asociat cu temperaturi mai scăzute, se estompează. La începutul lunii martie, OMM estima la 40% probabilitatea ca acesta să apară până în iulie.

Încălzirea oceanelor dilată apa, ceea ce ridică nivelul mării. Aceasta intensifică valurile de căldură marine care slăbesc coralii şi agravează fenomenele meteorologice extreme, precum ploile intense sau cicloanele.

Luând în considerare atât uscatul, cât şi mările, luna martie se situează pe locul al patrulea în ceea ce priveşte temperaturile la suprafaţa globului, cu 1,48 grade Celsius peste valorile estimate pentru perioada preindustrială (1850-1900), înainte ca arderea masivă a cărbunelui, petrolului şi gazului să încălzească durabil clima.

Aproape toată Europa – continentul care se încălzeşte cel mai rapid – a înregistrat temperaturi peste valorile normale pentru această perioadă a anului, în special în ţările nordice, statele baltice şi nord-vestul Rusiei.

Luna a fost marcată, de asemenea, de o val de căldură timpurie „fără precedent” în vestul Statelor Unite, unde termometrul a depăşit 40 grade Celsius şi a atins, pe alocuri, 44 de grade Celsius.

Citește și: Vortexul polar face ravagii în România de Paște. Unde sunt cele mai mari șanse să ningă în prima și a doua zi a sărbătorilor pascale

„Fiecare cifră este frapantă în sine, dar împreună, ele oferă o imagine a unui sistem climatic supus unor presiuni susţinute şi din ce în ce mai puternice”, a apreciat el.

Copernicus a confirmat, de asemenea, că întinderea banchizei arctice a atins în această iarnă cea mai mică suprafaţă înregistrată vreodată, la un nivel similar cu recordul de anul trecut, aşa cum anunţase deja un institut american de referinţă în acest domeniu, NSIDC.

Banchiza, gheaţa formată prin îngheţarea apei mării, se topeşte în mod natural vara şi se reformează iarna. Dar, din cauza încălzirii globale, proporţia în care se reface în fiecare iarnă este în scădere.

Specialişti: 2025 a fost al treilea cel mai cald an înregistrat vreodată în lume

Anul 2025 s-a clasat pe locul 3 în topul celor mai calzi ani înregistraţi vreodată în lume, aproape la acelaşi nivel cu recordurile anterioare din 2024 şi 2023, au anunţat separat, miercuri, observatorul european Copernicus şi Institutul american Berkeley Earth, transmite Le Figaro.

Pentru prima dată, temperatura medie la suprafaţa globului în ultimii trei ani a depăşit cu peste 1,5 °C nivelul preindustrial (1850-1990), care este limita cea mai ambiţioasă a acordului de la Paris adoptat în urmă cu un deceniu.

Climatologii consideră acum inevitabil ca această limită să fie atinsă şi depăşită în mod durabil, cu preţul unor canicule şi furtuni mai intense.

”Creşterea bruscă înregistrată între 2023 şi 2025 a fost extremă şi sugerează o accelerare a ritmului încălzirii globale”, estimează oamenii de ştiinţă de la Berkeley Earth, din Statele Unite.

Încălzirea se accelerează

De la anul trecut, numeroşi climatologi şi responsabili politici, precum şi ONU, s-au resemnat public cu faptul că clima se va încălzi în mod durabil cu 1,5 °C, limita cea mai ambiţioasă a acordului de la Paris semnat în 2015. După trei ani la acest nivel, Copernicus estimează că depăşirea durabilă va fi oficializată ”până la sfârşitul acestui deceniu, adică cu mai mult de un deceniu mai devreme decât se preconiza”.

Această accelerare este cu atât mai îngrijorătoare cu cât Statele Unite, al doilea emitent de gaze cu efect de seră, sub conducerea lui Donald Trump, întorc spatele cooperării climatice mondiale şi acordă prioritate politică petrolului.

În acelaşi timp, în ţările bogate, lupta împotriva emisiilor de gaze cu efect de seră pierde din avânt.

În Franţa şi Germania, reducerea emisiilor a marcat din nou un pas în 2025, iar în Statele Unite, o creştere a centralelor pe cărbune a determinat o nouă creştere a amprentei de carbon a ţării, ştergând ani de progrese. ”Urgenţa acţiunilor climatice nu a fost niciodată atât de importantă”, a declarat Mauro Facchini, şeful unităţii Copernicus, în cadrul unei conferinţe de presă.

Nimic nu indică faptul că anul 2026 va rupe această tendinţă.

Studiul șocant care poate schimba calendarul anotimpurilor: Au cercetat aproape 60 de ani și concluzia este că se schimbă ceea ce știam 

Vara sosește mai devreme, durează mai mult și acumulează mai multă căldură decât în trecut, potrivit unui studiu publicat în Environmental Research Letters de cercetători de la Universitatea din British Columbia, informează Mediafax.
Anotimpurile se schimbă mai repede. Trecerile de la primăvară la vară și de la vară la toamnă devin tot mai bruște. Zonele de coastă din emisfera nordică înregistrează unele dintre cele mai abrupte creșteri ale duratei verii. Fenomenul afectează agricultura, aprovizionarea cu apă, sistemele energetice și sănătatea umană.

Cercetătorii au analizat evoluția temperaturii între 1961 și 2023. Au studiat zonele uscate, oceanele și zonele de coastă din ambele emisfere. Au examinat și tendințele din 10 orașe de pe glob, citează ANSA. Între 1990 și 2023, durata medie a verii a crescut cu aproximativ 6 zile pe deceniu. Studiile anterioare înregistraseră doar 4 zile pe deceniu până la începutul anilor 2010.

  
Cercetătorii propun renunțarea la anotimpurile calendaristice
„Pentru multe orașe, datele sunt și mai surprinzătoare”, subliniază Ted Scott, autorul principal al studiului. La Sydney, temperaturile de vară durează acum aproximativ 130 de zile. În 1990 durau 80 de zile, cu o creștere de 15 zile pe deceniu. La Toronto, verile se prelungesc cu opt zile pe deceniu.

Florile ar putea înflori înainte ca polenizatorii să fie activi. Culturile ar trebui semănate mai devreme. Topirea rapidă a zăpezii primăvara crește riscul de inundații. Zonele cu climă blândă devin tot mai toride. „Momentul și rapiditatea cu care sosește vara influențează viața vegetală, animală și societatea umană”, explică Scott.

Bugetul.roMilionarul care dă afară peste 1000 de români. Statul îl obligă să ia măsuri fără precedent la combinatul pe care îl deține
Bugetul.roSoarta lui George Simion a fost deja pecetluită. Un europarlamentar știe ce se va întâmpla cu liderul AUR în viitorul apropiat: „E pe cale de a ieşi din acest joc”

Cercetătorii propun renunțarea la definirea anotimpurilor pe baza calendarului. Vara ar trebui definită prin depășirea mediei istorice de temperatură pentru fiecare localitate. Pragul este calculat pe baza datelor climatice din 1961 până în 1990.

A fost propusă și o nouă metodă de măsurare a căldurii acumulate. Aceasta combină temperatura cu durata perioadei calde. Din 1990, căldura estivală acumulată în emisfera nordică a crescut de trei ori mai repede față de perioada 1961–1990.