Meteorologii analizează evoluția fenomenul „Super El Niño”: La ce să ne așteptăm vara aceasta, conform noilor statistici

De fapt, modelele meteorologice indică un „Super El Niño”, ceea ce ar crește semnificativ impactul resimțit în întreaga lume. Astfel de fenomene El Niño extrem de intense sunt rare, conform Antena 3 CNN.

În general, pentru a declara un El Niño, temperaturile oceanelor dintr-o anumită zonă a Pacificului tropical trebuie să fie cu 0,5 grade Celsius peste media pe termen lung. Super El Niño se produce în momentul în care temperaturile sunt cu 2 grade Celsius peste medie.

El Niño și La Niña, nume care se traduc prin „Băiatul” și „Fata”, sunt cicluri climatice recurente în Oceanul Pacific tropical și au loc o dată la câțiva ani, afectând profund modelele meteorologice globale. În cazul El Niño, ciclul poate aduce atât inundații, cât și secetă în diferite părți ale Africii și poate duce la mai multe valuri de caniculă la nivel global.

Urmărește-ne în Discover

Adaugă-ne ca sursă preferată

Citește și: Vortexul polar face ravagii în România de Paște. Unde sunt cele mai mari șanse să ningă în prima și a doua zi a sărbătorilor pascale

Alte articole

Cum va fi reconstruit blocul din Rahova distrus de explozia din octombrie 2025. Când vor putea locatarii să-și recupereze bunurile din apartamente

Ilie Bolojan este deja în campanie electorală: „Eliminând risipa, privilegiile, administrând bine comunităţile noastre, să transmitem ideea că acolo unde este un liberal este ordine, curăţenie, seriozitate şi dezvoltare”

Cum apare El Niño

Fenomenul El Niño apare atunci când apele din Oceanul Pacific tropical ecuatorial devin neobișnuit de calde, declanșând o serie de schimbări în atmosferă. Este un fenomen „cuplat”, ceea ce înseamnă că atât oceanul, cât și atmosfera interacționează și se influențează reciproc pentru a produce aceste modificări.

Ca urmare a încălzirii apei, zonele cu precipitații abundente se deplasează, iar vânturile alizee pot slăbi sau chiar își pot schimba direcția. Aceste transformări au efecte în lanț asupra climei globale, influențând vremea în diferite regiuni ale lumii.

În prezent, cantități mari de apă caldă se deplasează sub suprafața Pacificului, dinspre vest spre est, urmând să ajungă la suprafață, un semn clar al dezvoltării fenomenului El Niño. Acest proces este susținut de schimbări ale vânturilor, cunoscute drept „explozii de vânt de vest”.

Deși El Niño și fenomenul opus, La Niña, sunt de interes științific, importanța lor reală constă în impactul asupra vremii extreme. Acestea pot provoca fenomene severe la nivel global și pot genera pierderi economice de miliarde de dolari, mai ales în cazul unor episoade puternice.

Citește și: EXCLUSIV Un nou ciclon lovește România. Elena Mateescu: „Masa de aer rece se va extinde în întreaga țară”. Când se încălzește vremea

Secetă și valuri de căldură

Identificarea unui El Niño în formare și prezicerea evoluției sale „ne oferă o perspectivă timpurie asupra riscurilor în schimbare pentru multe fenomene legate de vreme, inclusiv inundații, secete, valuri de căldură, uragane și furtuni severe”, a declarat Nat Johnson, meteorolog la Laboratorul de Dinamică a Fluidelor Geofizice al Administrației Naționale Oceanice și Atmosferice.

„Aceste impacturi meteorologice și climatice modifică randamentele culturilor, răspândirea bolilor, albirea coralilor, pescuitul și multe alte părți ale sistemului terestru care ne afectează viața de zi cu zi.”

Meteorologul mai spune că încă există incertitudini privind viitorul El Niño.

Încălzirea globală evoluează într-un ritm alert, iar apariția unui El Niño puternic ar amplifica acest proces pentru câțiva ani consecutivi. Pentru a înțelege efectul, ne putem imagina schimbările climatice ca o scară rulantă: fiecare an are variații de temperatură, dar un an cu El Niño echivalează cu un salt brusc pe această scară, atingând recorduri noi de temperaturi.

De altfel, ultimul El Niño obișnuit a făcut ca 2024 să fie cel mai călduros an înregistrat. Când vorbim despre Super El Niño, cel mai recent s-a manifestat în 2015-2016, iar alte episoade puternice au avut loc în 1997-1998 și 1982-1983, fiecare lăsând urme clare asupra climei globale și evenimentelor meteorologice extreme.