Pe masa de Paște, pasca ocupă un loc important în tradiția românească, fiind pregătită în multe regiuni ale țării și asociată direct cu sărbătorile pascale. În mod obișnuit, ea este făcută în Sâmbăta Mare și dusă la biserică pentru a fi sfințită alături de celelalte alimente specifice acestei perioade.
Cu rădăcini vechi în obiceiurile creștine, preparatul își are originea în pâinile ritualice ale comunităților timpurii. De-a lungul timpului, rețeta s-a schimbat, iar în România a ajuns să fie un desert complex, realizat din aluat dospit și o umplutură dulce pe bază de brânză, ouă și stafide.
Pentru aluat ai nevoie de:
Pentru crema de brânză:
Primul pas este activarea drojdiei. Aceasta se amestecă cu zahăr, lapte ușor încălzit și puțină făină, după care se lasă câteva minute până își mărește volumul. Separat, într-un vas încăpător se combină ingredientele uscate cu ouăle, iar peste ele se adaugă treptat maiaua activată, laptele călduț și untul topit.
Aluatul se frământă până devine elastic, apoi este lăsat la dospit într-un loc cald, timp de cel puțin o oră, până își dublează volumul. După fermentare, o parte din aluat este păstrată pentru decor, iar restul este modelat și așezat într-o tavă rotundă, pregătită în prealabil cu hârtie de copt, conform Mediafax.
Brânza dulce este combinată cu ouăle, zahărul, smântâna, grișul, stafidele și aromele până se obține o compoziție omogenă, care se toarnă apoi peste aluatul pregătit în tavă.
Din bucata de aluat păstrată se modelează un cordon care se așază pe margine, iar, opțional, se poate realiza și o cruce în centru, element decorativ specific pascăi tradiționale. Preparatul se introduce în cuptorul preîncălzit, la 170-180°C, unde se coace timp de aproximativ 40-50 de minute, până când capătă o culoare aurie, iar umplutura se fixează.
După coacere, pasca se lasă la răcit complet înainte de a fi tăiată. Desertul cu brânză și stafide rămâne una dintre cele mai apreciate rețete de Paște, fiind păstrat în multe familii ca parte din tradiția culinară a sărbătorilor.