Artficiul la care recurg românii pentru a avea livrare gratuită la produse

Aproximativ 66% dintre respondenții sondajului Cargus spun că renunță la achiziția unui produs atunci când consideră că prețul acestuia este prea mare, confirmând că sensibilitatea la preț a devenit principalul factor în decizia de cumpărare. Pe lângă preț, alte motive frecvente pentru renunțarea la achiziție sunt lipsa încrederii în produs și incertitudinea privind calitatea sau durabilitatea acestuia, dar și contextul economic general, care determină amânarea cumpărăturilor.

Pe de altă parte, atunci când există un prag minim al valorii comenzii pentru livrare gratuită, aproape 38% sunt dispuși să adauge produse suplimentare în coș, pentru a beneficia de acest avantaj, chiar dacă aceste produse nu sunt o prioritate imediată.

Acum comanda se face doar dacă produsul este realmente necesar
Într-un climat perceput ca instabil, consumatorii devin mai selectivi și mai calculați, căutând nu doar oferte avantajoase, ci și mai multă predictibilitate și control asupra întregii experiențe de cumpărare. Dincolo de preț, încrederea în produs devine un factor decisiv în momentul finalizării comenzii. 36,7% dintre români spun că renunță la achiziție atunci când nu sunt suficient de siguri de produs, iar 35,9% când au rezerve privind calitatea sau durabilitatea acestuia. În același timp, 31,3% declară că amână cumpărăturile din cauza contextului economic, semn că prudența nu se vede doar în preț, ci și în nevoia de siguranță înainte de a lua decizia finală.

Anunţul momentului de la eMAG: apare o taxă nouă la fiecare comandă. Va fi plătită de toţi clienţii

Alte articole

Cumpărături pentru cei mai leneşi români. S-a lansat aplicaţia care îţi aduce coşul cu de toate la uşă. Clienţii fideli au parte de bonusuri de loialitate

Rareș Bogdan, singurul român care a pus mâna pe pătrunjelul din piață în 2023. Oamenii de rând au preferat să-l comande online

Experiența de livrare rămâne un element important în ecuația deciziei de cumpărare, contribuind la nivelul de încredere în brand și la percepția generală asupra achiziției, chiar dacă nu reprezintă un factor principal de renunțare la comandă.

Cum se raportează Gen Z la shoppingul online
Diferențele se observă și între generații, tinerii din Gen Z demonstrând un comportament ușor diferit față de celelalte generații analizate în studiu. Astfel, 74,3% dintre aceștia spun că renunță la achiziția produsului atunci când prețul este prea mare, peste media generală.

În același timp, 42,9% dintre tineri declară că ar accepta costuri de livrare mai mari în anumite situații dacă serviciul este perceput ca fiind mai sigur și fără riscuri. Aproape 46% ar completa comanda cu produse pe care nu aveau neapărat în plan să le cumpere pentru a beneficia de livrare gratuită, iar pentru o parte dintre tineri experiența de livrare capătă o importanță mai mare comparativ cu anul anterior, influențând modul în care aleg să finalizeze o achiziție.

Tendințele sunt vizibile și în modul în care românii își aleg produsele. În 2026, decizia de cumpărare este ghidată în primul rând de valoarea percepută, nu doar de cost: 74,2% spun că raportul calitate-preț este cel mai important criteriu, urmat de preț (60,6%) și de ofertele promoționale (59,4%). În același timp, 48,9% acordă importanță calității produsului, iar o parte semnificativă se bazează pe recenziile altor clienți înainte de achiziție. În schimb, influențele externe, precum social media sau trendurile momentului, au un impact redus, ceea ce confirmă că decizia de cumpărare devine tot mai calculată și orientată spre utilitate.

Tendințele observate anterior se reflectă și în modul în care românii definesc un produs care „merită prețul”, accentul mutându-se tot mai mult către valoarea percepută. Pentru 64,1%, aceasta este dată în primul rând de calitate, iar pentru 46,5% de capacitatea produsului de a răspunde clar unei nevoi. În același timp, 34,4% asociază valoarea cu siguranța și lipsa riscurilor, în timp ce doar 13% o raportează în principal la cel mai mic preț.

Disponibilitatea de a plăti mai mult pentru produse eco sau bio rămâne limitată, cu peste 62% dintre respondenți care afirmă că nu ar achita un preț mai mare pentru astfel de produse în acest an, în timp ce doar aproximativ 14% ar accepta un cost suplimentar. În același timp, interesul pentru produsele locale există, însă este mai degrabă moderat și motivat de factori specifici. Aproximativ 22% dintre respondenți spun că aleg produse locale pentru a sprijini economia locală, în timp ce alții le asociază cu beneficii precum percepția de produs mai sănătos (19%) sau de calitate mai bună (aproape 13,5%).

Noi taxe pentru coletele Temu, Shein şi AliExpress. Comisionul se va aplica de la 1 noiembrie

Pentru a reduce impactul asupra mediului, comportamentul consumatorilor începe să se schimbe, însă mai degrabă prin alegeri pragmatice, determinate de constrângerile bugetare. Astfel, aproximativ 53% dintre respondenți spun că încearcă să reducă risipa alimentară, în timp ce peste 47% aleg să cumpere mai responsabil, doar ce au nevoie. De asemenea, Generația Z se orientează către produse second-hand și vintage (aproape 15%), cel mai ridicat procent dintre toate generațiile.

Presiunea economică reconfigurează şi relația românilor cu brandurile preferate. Aproape 72% dintre consumatori spun că un raport calitate-preț mai bun i-ar determina să treacă la o altă marcă, iar mai mult de jumătate (58,5%) ar schimba marca dacă prețul unui produs similar ar fi mai mic. Doar 17,5% dintre români spun că rămân loiali brandurilor preferate chiar dacă sunt mai scumpe, în timp ce 21,6% își păstrează fidelitatea doar pentru produsele esențiale. În același timp, 14,3% aleg brandurile preferate doar când sunt la promoție, iar 14,2% alternează între mărci cunoscute și alternative mai ieftine. Cumpărătorii din Generația Z sunt cei mai receptivi la alternative – 65,7% ar schimba brandul pentru un preț mai mic, față de 56,8% în rândul Millennials.

Aceeași exigență se vede și în modul în care consumatorii reacționează la experiențele negative. Aproape 60% dintre români spun că sunt mai puțin dispuși să „ierte” o experiență negativă a unui brand, ceea ce indică o creștere clară a așteptărilor față de calitatea interacțiunii cu brandurile.

Livrarea nu mai este percepută ca o simplă etapă finală a comenzii online, ci ca un element care influențează în mod direct atât decizia de cumpărare, cât şi încrederea în brand. Astfel, aproximativ 72% dintre respondenți spun că experiența de livrare influențează, în aceeaşi măsură sau mai mult ca în 2025, alegerea de a cumpăra sau de a evita cumpărăturile online, în timp ce mai mult de jumătate dintre români (aproape 57%) spun că experiența cu serviciile de curierat le influențează foarte mult încrederea în brandul de la care cumpără.

Cât sunt dispuși românii să aștepte livrarea gratuită

Nevoia de control și vizibilitate asupra livrării devine, la rândul ei, un standard în așteptările consumatorilor. Peste 86% dintre români consideră că este important sau foarte important să aibă acces la informații în timp real despre statusul livrării, intervalul orar şi notificări. În același timp, 67,7% dintre români consideră acceptabil un termen de livrare de 1-3 zile, în timp ce doar 17% acceptă 4-7 zile.

Pe de altă parte, echilibrul dintre experiență și cost rămâne foarte important. 49,8% dintre români spun că nu ar accepta costuri de livrare mai mari, considerând prețul un criteriu decisiv, în timp ce 30,5% ar face acest compromis doar în anumite situații, iar 14,8% spun că decizia depinde de valoarea comenzii. Pentru comercianți și firmele de curierat, acest comportament arată că o experiență mai bună trebuie să vină cu beneficii clare și un cost perceput ca fiind corect.

Sondajul Cargus a fost realizat în perioada 12 – 27 februarie 2026, pe un eșantion de 1.013 respondenți cu vârsta de peste 18 ani, preponderent din mediul urban, utilizând metoda CAWI (Computer Assisted Web Interviewing) prin platforma iVox Research. Categoriile de vârstă analizate în studiu se referă la Gen Z (18-29 ani), Mileniali (30-45 ani), Gen X (46-61 ani) și Baby Boomers (62-80 ani).