Legea insolvenței personale va fi modificată astfel încât „falimentul personal” va putea fi declarat de cei care au datorii scadente mai mari de 40.000 de lei. Vânzarea locuinței pentru plata restanțelor nu ar mai fi posibilă în cadrul acestei proceduri.
Mariam a povestit pentru Știrile ProTV despre un moment greu din viața ei, când și-a pierdut jobul după ce a luat un credit de nevoi personale.
Mariam Tahmasby: „Am încercat să împrumut de la cunoștințe ca să pot plăti după ce am găsit loc de muncă, am dat înapoi și datoria”.
Aproape 3% dintre sumele împrumutate de români de la bănci sunt rambursate cu întârzieri mai mari de 90 de zile sau chiar deloc, potrivit rapoartelor BNR.
Insolvența personală le permite restanțierilor să re-eșaloneze sumele de plată, să scape de executarea silită și chiar de a beneficia de ștergerea unor datorii, nefiind prea des folosită însă.
Autoritatea pentru Protecția Consumatorilor, ce derulează această procedură, mărturisește că în 2025 a aprobat numai 43 astfel de dosare, în timp ce alte câteva sute sunt în analiză.
Ministerul Economiei a pus acum în dezbatere publică un proiect de modificare a legii. În cazul în care actul va fi aprobat, vor putea apela la această soluție persoanele ce au datorii scadente de minimum zece salarii minime brute pe economie, adică 40.500 de lei.
Locuința familiei nu va putea fi valorificată pentru plata restanțelor, în cazul celor aflați în insolvență personală.
Csaba Békési, președinte ANPC: „Știm foarte bine că în practică se dorea cel mai repede să se execute oarecum partea de imobile, chiar și cu valori foarte scăzute, chiar și până la 30% din valoarea de piață sau valoarea reală astfel încât se obțineau niște lichidități foarte repede la un preț foarte scăzut”.
Mai mult, societățile care acordă credite vor fi obligate să îi îndrume chiar ele pe restanțieri către Protecția Consumatorului, pentru a intra în procedura de insolvență personală.