Război pe ROBOR între guvernatorul Mugur Isărescu şi Consiliul Concurenţei: „De dimineaţă până seara, bietul Robor e tăvălit și făcut marele dușman al României”

Președintele Consiliului Concurenței, Bogdan Chirițoiu, a subliniat că instituția nu a emis încă o decizie finală privind ROBOR. Raportul transmis băncilor este unul preliminar și poate suferi modificări după etapa de audieri, în care instituțiile financiare își vor prezenta punctele de vedere. Această fază este esențială pentru stabilirea concluziilor finale, iar autoritatea evită să tragă concluzii publice înainte de finalizarea procedurilor, scrie Hotnews.

Ancheta se concentrează pe modul în care băncile participante la calculul ROBOR transmit cotațiile zilnice. Suspiciunea principală este că acestea nu ar acționa complet independent unele față de altele în procesul de „fixing”. Acest lucru ar putea afecta corectitudinea indicatorului. Independența acestor cotații este esențială pentru ca ROBOR să reflecte real condițiile din piața interbancară. Dacă există coordonare între bănci, indicele ar putea fi distorsionat, cu efect direct asupra costurilor suportate de clienți.

De ce contează ROBOR pentru economie și populație

ROBOR reprezintă dobânda la care băncile se împrumută între ele în lei și este calculat zilnic pe baza ofertelor transmise de un grup de 10 instituții financiare majore. După eliminarea valorilor extreme, se face media cotațiilor rămase. Acest indicator influențează direct ratele la creditele în lei cu dobândă variabilă, în special cele contractate înainte de introducerea IRCC. Pentru mulți români, ROBOR la 3 sau 6 luni este elementul principal care determină valoarea lunară a ratelor. Evoluția sa depinde de lichiditatea din piață și de deciziile BNR privind dobânda-cheie. În perioade de tensiune financiară, ROBOR crește, iar costurile creditelor urcă.

Alte articole

Ce s-a întâmplat cu leul după retragerea PSD din Guvern. Anunţ oficial de la BNR

BNR face angajări în toată țara. Prime anuale și bonusuri de sărbători, salariu în funcție de profit și minimum 26 de zile de concediu de odihnă

Posibile sancțiuni și precedent internațional

Autoritatea de concurență atrage atenția că, dacă se vor confirma încălcări ale legislației, sancțiunile pot fi semnificative. Legea permite amenzi de până la 10% din cifra de afaceri, ceea ce, în cazul unor instituții bancare mari, poate însemna sume de ordinul zecilor sau chiar sutelor de milioane de euro. Cazuri similare au fost investigate în Europa și SUA, unele finalizate cu penalități consistente pentru manipularea unor indicatori financiari de referință. Deciziile Consiliului Concurenței pot fi contestate ulterior în instanță, la Curtea de Apel București și, ulterior, la Înalta Curte.

Reacția BNR: „Confuzie” și probleme de comunicare

Guvernatorul BNR a criticat public interpretările legate de ROBOR, considerând că există o înțelegere greșită a modului în care funcționează piața monetară. Acesta a subliniat că dobânzile interbancare sunt, prin natura lor, corelate și că această coordonare nu trebuie confundată cu o înțelegere anticoncurențială. În opinia sa, mecanismul este esențial pentru transmiterea politicii monetare în economie. Isărescu a atras atenția și asupra impactului mediatic al discuției, pe care îl consideră periculos, în condițiile în care publicul nu înțelege pe deplin mecanismele financiare.

Isărescu a spus că a parcurs raportul Consiliului Concurenței („mi-a luat un weekend, că are 800 de pagini”), care începe bine, explică corect ce e ROBOR-ul. Dar apoi ajunge la concluzia că băncile s-au cartelizat, ignorând că piața monetară trebuie să funcționeze coordonat, pentru că altfel politica monetară a BNR nu se transmite în economie. „Și dacă ROBOR ar fi fost manipulat în sus de niște „șmecheri”, de ce a scăzut cu 2% recent? Tot ei l-au scăzut? Discuția asta cu Roborul a reapărut și tulbură societatea românească și îmi dau seama cât de periculoasă e toată discuția asta”, a mai spus Isărescu.

„Păi dacă nu se înțelege că piața monetară este cea prin care politica monetară se transmite în economie înseamnă că eu, ca veteran, ar trebui să-mi fac autocritica. Dar lăsați Roborul, că nu putem să funcționăm altfel. De dimineață până seara bietul Robor e tăvălit și făcut marele dușman al României”, s-a mai plâns Isărescu.

Ancheta actuală a pornit, paradoxal, chiar de la declarațiile făcute de guvernator în 2022, când acesta afirma că băncile au reacționat exagerat și au împins ROBOR peste nivelul dobânzii-cheie. Ulterior, Consiliul Concurenței a demarat investigația și a efectuat controale inopinate la cele 10 bănci implicate în calculul indicelui. Controversa a fost amplificată de reacțiile sindicatelor. Blocul Național Sindical a acuzat BNR că încearcă să influențeze sau să discrediteze investigația și a cerut intervenția Parlamentului. Organizația solicită inclusiv înființarea unei comisii de anchetă care să analizeze rolul BNR în supravegherea pieței și eventualele intervenții din trecut asupra dobânzilor.

Cele 10 bănci implicate au la dispoziție 30 de zile pentru a răspunde raportului preliminar. După analizarea tuturor argumentelor, Consiliul Concurenței va decide dacă există sau nu încălcări ale legislației. Autoritatea își propune să finalizeze investigația până la jumătatea anului 2026. În caz contrar, decizia ar putea fi amânată pentru anul viitor. În funcție de concluzii, cazul ROBOR ar putea deveni unul dintre cele mai importante dosare din domeniul concurenței din România, cu impact direct asupra sistemului bancar și a milioane de clienți.