„Nu cred că se ajunge vreodată în România la alegeri anticipate. Acolo sistemul este foarte complicat, sunt mulți pași până acolo. În ultima situație, când trebuie votat un guvern, cu siguranță la a treia încercare o să fie votat un guvern, indiferent dacă suntem în situația de acum – sau să fim peste 4-5-10 ani într-o situație de genul acesta”, estimează Tánczos Barna.
Pot avea loc alegeri anticipate numai dacă Parlamentul respinge cel puțin două solicitări de învestitură și nu acordă votul de încredere pentru formarea Guvernului în termen de 60 de zile de la prima solicitare.
„După consultarea președinților celor două Camere și a liderilor grupurilor parlamentare, Președintele României poate să dizolve Parlamentul, dacă acesta nu a acordat votul de încredere pentru formarea Guvernului în termen de 60 de zile de la prima solicitare și numai după respingerea a cel puțin două solicitări de învestitură”, se arată în Articolul 89 din Constituția României.
Abia atunci, președintele poate dizolva Parlamentul și poate convoca alegeri anticipate. Cu toate acestea, diferențe de opinie există și în acest caz. Diana Buzoianu, anterior, că ea vede această variantă ca soluție, în cazul în care criza politică s-ar prelungi, argumentând că un nou guvern „ar avea toate șansele” să cadă, pentru că „nu prea se formează o majoritate cu partidele care sunt în momentul de față”.
Reamintim că și președintele Nicușor Dan a respins ideea organizării alegerilor anticipate. Acesta a precizat că statul ar pierde niște luni pentru a aduce la masă exact aceiași oameni.
„Nu cred că e o soluție, mai ales că procentele…, intenția de vot din sondaj este relativ apropiată de reprezentarea în Parlament. Nu facem decât să mai pierdem niște luni încercând să aducem la aceeași masă aceleași persoane”, afirma, la începutul săptămânii, președintele Nicușor Dan.
Aceasta, alături de inițierea unei moțiuni de cenzură, dar și desemnarea unui alt premier tehnocrat reprezintă, în momentul actual, teorii dezbătute în spațiul public, în încercarea de a elucida ecuația crizei politice, generată după ce PSD i-a retras sprijinul premierului Bolojan.
Reamintim că premierul a decis să nu plece din funcție, este sprijinit de PNL, iar partidele au făcut consultări pentru a identifica o variantă în care coaliția să continue guvernarea, sub conducerea premierului. Criza pare că se află într-o continuă adâncire, în contextul în care foștii miniștri social – democrați au demisionat, iar partidele de coaliție amenință că nu vor guverna alături de PSD, în cazul în care social-democrații decid să inițieze o moțiune de cenzură.
Vicepremierul UDMR Tanczos Barna apreciază că momentul actual de pe scena politică este „complicat” și că fiecare partid are câte „o linie roșie”.
„Este complicat. N-aș vrea să folosesc cuvântul grav, dar este complicat din punct de vedere politic. Destul de complicat. Sunt lucruri care sunt practic linii roșii pentru fiecare partid, cum pentru UDMR, de exemplu, linia roșie este participarea sau chiar susținerea unui guvern din partea AUR, adică acel guvern care va fi susținut de AUR, sau în care va intra AUR, nu o să aibă, în niciun caz, miniștri UDMR. Noi nu intrăm într-o astfel de coaliție. Lucrurile spuse de PSD sunt foarte clare. Nu doresc o coaliție cu Bolojan în fruntea guvernului. Domnul Bolojan nu își de demisia. O altă linie roșie”, a spus vicepremierul la Digi24.
El spune că „săptămâna viitoare încep să se limpezească apele, are loc aceea de dezescaladare. Lucru esențial pentru a putea continua dialogul”.
Tanczos Barna spune că a fost o perioadă, câteva zile, destul de tensionate între PNR și PSD. „O calmare a spiritelor va ajuta cu siguranță. Am avut și câteva mesaje sau câteva gesturi absolut corecte, colegiale, omenești, odată cu depunerea demisilor”, a spus el.
A vorbit despre miniștrii PSD care au demisionat și despre Ciprian Șerban, care i-a transmis premierului „expresia deosebitei mele considerații”.
„Și faptul că în celelalte demisii n-a apărut o frază de genul acesta nu e că n-au avut o relație foarte bună și ceilalți miniștri, eventual, cu premierul”, a spus vicepremierul.
Tanczos Barna a vorbit și de o eventuală moțiune de cenzură. „Este suficient să constați că a căzut guvernul și este nevoie de nominalizarea unei persoane care să formeze un nou guvern. Iar aici avem o certitudine. Că nu o să fie nominalizat nici de la PSD, nici de la AUR, o persoană care ar propune o coaliție PSD-AUR. Cu siguranță. Eu cred și nu cred sunt singur 100% că nici PSD nu dorește o asemenea coaliție în momentul de față”, a mai spus vicepremierul.
El a spus că rămâne varianta unei „reașezări a coaliției actuale”, în acest format de patru: PSD, PNL, USR, UDMR, sau varianta unui guvern minoritar „unde cineva, un tehnocrat, un politician, un președinte de partid vine și spune am certitudinea că partidele mele plus câteva voturi adunate din Parlament pot forma o majoritate”. El admite însă că „este încă relativ departe, zic eu, acest eveniment”.
Tánczos Barna: „De la Nicuşor Dan ar putea veni soluția”
„Domnul președinte Nicușor Dan, spre deosebire de alți președinți, are o poziție echidistantă față de principalele partide mari. Acum, față de UDMR este o abordare total corectă din toate punctele de vedere, dar nu contăm noi neapărat în ecuația aceasta. Foarte important pentru președinte este cum gestionează partidele mari.
Aici, având nevoie de o coaliție pro-europeană, anul trecut a pornit cu dreptul în această abordare echidistantă, văd că se continuă aceeași abordare și lasă lucrurile la negocieri, la canale de comunicare, de dialog deschise, către toate formațiunile politice din care am putea să reconstruim o coaliție majoritară. Din acest punct de vedere, Dan are o contribuție semnificativă”, a declarat vice-premierul.
În opinia sa, această abordare ar putea facilita apariția unei soluții politice într-un moment de blocaj. „De la el ar putea veni soluția. Poate să genereze mai ușor o soluție, având această abordare echidistantă. Nu m-aș fi așteptat să-l apere pe Bolojan tocmai pentru că are această abordare echidistantă. Are probabil o părere personală despre situație, dar, ca președinte al României, nu își exprimă părerea personală sau opțiunea personală, pentru că nu asta contează în momentul de față. Contează foarte mult rolul instituțional și această capacitate de a păstra canale de comunicare, de dialog, deschise cu toată lumea”, a afirmat acesta.