Datori vânduți. Fiecare român a ”moștenit” un minus de 60.000 de euro, din cauza împrumuturilor făcute de stat

România a împrumutat și împrumută bani mulți, iar asta a făcut ca datoria publică raportată la fiecare cetățean să atingă atins un vârf istoric, de 59.271 lei (11.643 de euro la cursul zilei), la sfârșitul lui 2024, cu 40 la sută mai mult față de finele lui 2022. Trendul îngrijorător al datoriei ”moștenite” de fiecare român continuă și în 2025-2026, după cum arată un raport de audit financiar realizat de Curtea de Conturi asupra contului general al datoriei publice întocmit pentru 2024, elaborat de către Ministerul Finanțelor.

La cât va urca datoria fiecărui român ca urmare a împrumuturilor făcute de stat? Conform estimărilor analiștilor, va fi vorba despre o creștere spre sau chiar peste 70.000 lei/cap de locuitor până la finalul lui 2026. Pur și simplu, fiecare copil care se naște în România în acest an vine pe lume cu o datorie de 11.650 euro, față de 8.300 euro în 2022, ceea ce înseamnă aproape o dublare în patru ani, remarcă Libertatea.

Cum a ajuns fiecare român să ”moștenească” o datorie de zeci de mii de lei

Sunt trei elemente care au dus la dublarea datoriei publice pe cap de cetățean: deficite bugetare mari și constante, pentru că statul a cheltuit în mod repetat mai mult decât a încasat, iar diferența a fost acoperită prin împrumuturi, creșterea cheltuielilor publice și împrumuturi păguboase pentru refinanțarea datoriei existente, mai notează sursa citată.

”În intervalul de referință 2022-2024, ritmul accelerat de creștere al datoriei publice (37,2%) a devansat ritmul de creștere al PIB (26,7%) semnalând o creștere a riscului de solvabilitate.

Alte articole

Guvernul Bolojan se reunește astăzi în prima ședință după oficializarea demisiilor din PSD

Vicepremierul Tanczos Barna: ”Cu mare probabilitate, moțiunea de cenzură o să treacă și guvernul o să fie schimbat”

Nivelul datoriei suverane pe cap de locuitor în valoare absolută a înregistrat un trend ascendent în perioada de referință, ajungând la o valoare de 59.271,3 lei/locuitor, de 1,2 ori mai mare față de anul 2023 și de 1,4 ori mai mare față de finele anului 2022, creșterea înregistrată fiind de 37,1%.

Citește și Cea mai bună veste în plină criză politică. Deficitul s-a redus la mai mult de jumătate față de anul 2025

Datoria publică și deficitul bugetar se află într-o legătură intrinsecă, sens în care volumul datoriei publice contractate este determinat de majorarea și/sau diminuarea deficitului bugetar.

În perioada 2022-2024, România a înregistrat un deficit bugetar în creștere, de la 175.906,5 mil. lei în anul 2022, la 216.980,0 mil. lei în anul 2023 și la 274.290,7 mil. lei în anul 2024, respectiv o creștere medie anuală de 1,25 ori. Astfel, România se află pentru al patrulea an consecutiv în Procedura de deficit excesiv”, se precizează în raportul Curții de Conturi.

Experții Curții de Conturi semnalează că, în perioada 2022- 2024, România a contractat și a gestionat un volum foarte mare de împrumuturi externe, peste 80 în valoare de aproximativ 2 miliarde de euro, în special de la instituții financiare internaționale (IFI) și UE, dar utilizarea acestora evidențiază probleme grave cu privire la modul în care au fost gestionați banii de împrumut.

Din analiza raportului reiese că statul român poate fi considerat campion la împrumuturi de miliarde de euro pe care nu le folosește. Pur și simplu, banii nu sunt ”trași” din cont, motiv pentru care România a ajuns să plătească penalități pentru credite pe care nu este capabilă să le cheltuiască.

Deși România a contractat încă din 2021 împrumuturi de 250 de milioane de euro destinate reformei sistemului sanitar și modernizării școlilor, până la finalul anului 2024, au fost folosite doar 18,4 milioane de euro din aceste sume.

Efectul dublu negativ este unul imediat. Proiectele de infrastructură critică bat pasul pe loc, iar statul român a fost obligat să plătească 2,4 milioane de euro doar pe dobânzi și comisioane pentru disponibilitate.

Tocmai pentru că proiectele nu avansează, banii nu sunt ”trași” din cont, nu sunt folosiți. Nu este nici pe departe o metodă de a economisi, din contră. Conform contractelor internaționale, dacă banca îți ține banii rezervați și tu, stat, nu îi folosești, banca îți ia o taxă numită comision de angajament.

Practic, țara și fiecare român plătesc practic milioane de euro băncii pentru privilegiul de a avea banii rezervați, fără a se realiza mare lucru cu aceștia.

Citește și ANAF strânge şurubul, impozit de 70% pentru veniturile nejustificate DOCUMENT