Salina Slănic Prahova a ajuns în atenția întregii lumi după ce Elon Musk a reacționat la o postare

Salina Slănic Prahova a ajuns în atenția întregii lumi după ce Elon Musk a reacționat la o postare care compară Mina Unirea cu universul fantastic al lui J.R.R. Tolkien.

Contul „Tolkien Universe” a distribuit pe platforma X un videoclip cu galeriile de sare de la Slănic Prahova. „Salina Slănic din România este cel mai apropiat lucru de Minele din Moria de pe Pământ.”

Citește și: Codrina Apostol și-a terminat de construit casa de vacanță din Creta. Influencerița a petrecut Paștele aici, iar locuința este superbă. Doar în filme mai vezi așa ceva / GALERIE FOTO + VIDEO

The Slanic salt mine in Romania is the closest thing to the Mines of Moria on Earth pic.twitter.com/4Dm1VxLO6A

— Tolkien Universe (@tolkienzone) May 1, 2026

Alte articole

Cum a numit-o Elon Musk pe Nadia Comăneci în momentul în care a cunoscut-o. Dezvăluirile făcute de celebra gimnastă

Elon Musk și Alexander Soros, duel al mesajelor după înfrângerea usturătoare a lui Viktor Orban: ”Organizația Soros a preluat Ungaria”

Impresionat, Elon Musk a distribuit postarea și a adăugat un comentariu scurt ”WOW” care a strâns imediat mii de aprecieri.

Exploatarea zăcământului de sare de la Salina Slănic Prahova este efectuată de peste trei secole, aceasta fiind cea mai recentă ca atestare documentară.

Începuturile istoriei salinei datează din jurul anului 1685, an în care spătarul Mihail Cantacuzino a realizat că în regiunea Slănic Prahova există un zăcământ de sare şi astfel, vrând să deschidă o mină, a cumpărat moşia Slănic. Din documentul care consemnează tranzacţia, mai reiese faptul că înainte de anul 1685 au existat vechi ocne de sare, de adâncimi mici, la 5 km est de Slănic (Teişani).

Citește și: Sfârşit cumplit pentru un fotbalist din Argeş! Maşina condusă de un prieten băut în care se afla s-a izbit de un stâlp, iar tânărul a murit pe loc

În anul 1688 pe Valea Verde a fost deschisă prima exploatare, urmând ca între anii 1689-1691 să fie deschise şi exploatările de la Baia Baciului, de către spătarul Cantacuzino. În anul 1713 Mihail Cantacuzino donează atât moşia sa din Slănic cât şi ocnele de sare, Mănăstirii Colţea din Bucureşti.

Între anii 1601-1700 exploatarea sării în zonă s-a efectuat la Baia Verde, Dorobanţeşti şi la Baia Baciului, prin metoda de tip „clopot”, în care accesul se realiza prin două compartimente: unul vertical care se folosea pentru scoaterea sării, iar celălalt oblic pentru intrarea şi ieşirea din ocnă.

Din anul 1912 s-a mai extras sare şi din exploatarea Mihai, ce a funcţionat simultan cu exploatarea Carol (Principatele Unite). În acelaşi an a fost introdus iluminatul electric în mina Mihai. Lucrările de exploatare s-au încheiat în 1943 când s-a trecut la o nouă exploatare sub minele Carol şi Mihai. Această mina s-a numit Unirea şi din aceasta s-a extras sare până în 1970 când s-a mutat în mina Victoria.

Spre deosebire de minele tipice care necesită mulți piloni de susținere, proprietățile unice ale sării permit crearea acestor spații deschise imense care rămân stabile, oferind vizitatorilor senzația unui „peisaj subteran nesfârșit”.

Salina Slănic este recunoscută pentru microclimatul său constant și sănătos, fiind utilizată atât ca obiectiv turistic, cât și ca sanatoriu.