Scenariu alarmant pentru români. Vor apărea 2.000.000 de pensionari noi, iar pensiile scad cu 50%

Se anunţă vremuri grele pentru români: potrivit unui studiu realizat de Universitatea Babeș-Bolyai din Cluj, aproximativ două milioane de persoane vor ieși la pensie imediat după 2030, ceea ce va accentua dezechilibrul dintre contribuabili și beneficiari.

„În ultimii ani, presiunile demografice, îmbătrânirea populației și creșterea cheltuielilor sociale au obligat statul să intervină prin reforme majore. În septembrie 2023, regimul special de pensii a fost modificat, iar în noiembrie 2023 a intrat în vigoare o reformă cuprinzătoare a pensiilor publice, aliniată la PNRR și la recomandările Comisiei Europene. Reforma aduce recalcularea drepturilor pe baza unui sistem de puncte, indexarea automată cu inflația și salariile, egalizarea vârstei de pensionare între femei și bărbați (65 de ani până în 2035) și o legătură directă cu evoluția speranței de viață”, arată studiul pe care îl găsiți integral AICI.

„În acest context, România se confruntă cu o combinație din ce în ce mai dificilă de îmbătrânire rapidă, emigrare masivă a forței de muncă, muncă informală și presiuni bugetare crescânde. Toți acești factori pun sub semnul întrebării sustenabilitatea financiară a sistemului public de pensii”, se mai arată în raportul prezentat de UBB.

Citeşte şi: Cine este Efrem Vatopedinul, starețul de la Athos care s-a întâlnit cu Călin Georgescu. A fost arestat şi îl admiră pe Vladimir Putin: „Este singurul lider adevărat din lume”

Alte articole

Cât poate rămâne Bolojan interimar. Ce urmează constituţional dacă Guvernul Bolojan cade la moţiunea de cenzură

Flavia Mihășan, dezvăluiri privind problemele de sănătate care au ținut-o departe de sport: „M-am trezit că nu mă pot ridica din pat”

În prezent, România are circa cinci milioane de pensionari și aproximativ 7,7 milioane de angajați. Însă proiecțiile indică o scădere a populației active: „Până în 2070, proiecțiile din raportul Ministerului Finanțelor privind îmbătrânirea populației indică o scădere a numărului de angajați la 5,6 milioane conform metodologiei Eurostat (și la 4,2 milioane conform metodologiei INS), ca urmare a emigrației și a scăderii populației active”.

Presiuni tot mai mari asupra bugetului

Dezechilibrul dintre contribuții și cheltuieli este deja vizibil. Deficitul sistemului de pensii a fost de aproximativ 2,5% din PIB în 2022 și ar putea ajunge la peste 5% în anii următori. Un factor major îl reprezintă și migrația: aproximativ 20% din populația activă lucrează în străinătate, reducând astfel baza de contribuții. În plus, generațiile numeroase născute la sfârșitul anilor ’60 vor intra în curând în sistemul de pensii, ceea ce va amplifica presiunea financiară.

Citeşte şi: Cristian Tudor Popescu l-a desfiinţat pe Nicuşor Dan. „A fost votat tocmai ca să nu colaboreze cu AUR și cu „celălalt AUR”, care acum e PSD”

Pensii mai mici în viitor

Fără măsuri suplimentare, raportul dintre prima pensie și ultimul salariu ar putea scădea drastic, de la aproximativ 46% în 2025 la doar 24% în 2070. Cu alte cuvinte, un viitor pensionar ar putea primi, în medie, doar un sfert din ultimul salariu.

Pentru a evita un dezechilibru major, experții recomandă mai multe direcții de acțiune, printre care creșterea gradului de ocupare, inclusiv prin încurajarea muncii la vârste mai înaintate, şi reducerea muncii la negru, prin controale mai eficiente și politici fiscale adaptate. De asemenea, promovarea economisirii și a pensiilor private, precum şi modernizarea administrării sistemului, prin digitalizare și reducerea birocrației, pot îmbunătăţi lucrurile. Din păcate, o măsură considerată inevitabilă este creșterea vârstei de pensionare, în linie cu tendințele din alte state europene.