Autoritățile din Ungaria, anterior conduse de premierul Viktor Orban, s-au opus sancțiunilor împotriva reprezentanților Bisericii Ortodoxe Ruse, notează Politico.
De asemenea, se iau în considerare sancțiuni împotriva companiilor care comercializează cereale din teritoriile ucrainene controlate în prezent de Rusia.
De asemenea, se ia în calcul extinderea sancțiunilor asupra așa-numitei „flote fantomă” utilizate pentru transportul petrolului rusesc. Potrivit unei surse diplomatice citate de Politico, Uniunea Europeană ar putea relua discuțiile privind interzicerea accesului și a serviciilor pentru aceste nave în porturile europene, o măsură blocată anterior de Grecia și Malta.
Totodată, surse ale publicației indică faptul că pe lista noilor sancțiuni ar putea fi incluse bănci rusești suplimentare, precum și companii din sectorul industriei de apărare.
Deoarece situația economiei rusești este „cea mai gravă de la începutul războiului”, conducerea UE consideră că este un moment potrivit pentru a extinde sancțiunile, pentru a intensifica presiunea asupra Federației Ruse.
Potrivit Politico, discuțiile privind cel de-al 21-lea pachet de sancțiuni al Uniunii Europene se află încă într-o etapă incipientă.
În paralel, publicația notează că șefa diplomației europene, Kaja Kallas, ar urma să anunțe pe 11 mai noi măsuri restrictive vizând persoane acuzate, conform datelor UE, de implicare în deportarea copiilor din teritoriile ocupate ale Ucrainei.
Ultimul pachet de sancțiuni a fost aprobat de UE la finalul lunii aprilie. Inițial, se dorea adoptarea acestui pachet în februarie, însă Ungaria s-a opus, solicitând mai întâi restabilirea livrărilor prin conductele de petrol „Druzhba”, conform Digi24.