Stare de urgenţă economică în Transnistria, se cer donaţii pentru plata pensiilor şi salariilor

Regimul separatist din Transnistria traversează una dintre cele mai dificile perioade economice din ultimele decenii, după ce a rămas fără resursele financiare necesare funcționării aparatului administrativ.

În fața blocajului bugetar, autoritățile au ajuns să solicite sprijin direct de la populație și mediul de afaceri pentru acoperirea cheltuielilor esențiale, inclusiv plata pensiilor și salariilor.

Potrivit datelor citate de dw.com, producția industrială a regiunii a scăzut cu 27% în 2025, iar declinul a continuat și în acest an, cu încă 24% în primul trimestru. În acest context, administrația condusă de Alexandr Rozenberg a recunoscut public amploarea problemelor.

Urmărește-ne în Discover

Adaugă-ne ca sursă preferată

„Nu sunt doar statistici. Sunt fabrici oprite, locuri de muncă reduse, colective aflate în șomaj tehnic și pierderi de venituri pentru populație și buget”, a declarat acesta.

Alte articole

Compatibilitatea între zodii, un mit demontat de oamenii de știință. Rezultatele unui studiu realizat pe 10 milioane de cupluri

Bolojan, de neoprit când are pixul în mână. Taie sporurile bugetarilor care lucrează cu fonduri europene! ”Eliminăm plata lor din oficiu”

Sondaj INSCOP Maia Sandu, apreciată de 68,8% dintre români. 71,3% cred că președinta Republicii Moldova este mai apropiată de România decât de Rusia

Pentru a evita colapsul total al sistemului de plăți, Tiraspolul a instituit o stare de urgență economică pentru 30 de zile și a creat un fond special de donații, la care sunt invitați să contribuie atât cetățenii, cât și companiile locale.

Deteriorarea economiei transnistrene a fost accelerată de războiul din Ucraina și de o serie de măsuri economice adoptate de Chișinău și Kiev.

Una dintre ele este aceea că, începând din 2024, companiile din regiune au fost obligate să achite taxele vamale către bugetul Republicii Moldova, nu către administrația separatistă.

În plus, în 2025, livrările de gaze rusești către Tiraspol au fost oprite, iar Chișinăul a încetat achizițiile de energie electrică de la centrala de la Cuciurgan, controlată de regimul transnistrean. În lipsa acestor venituri, considerate esențiale pentru bugetul local, regiunea a pierdut peste 80% din sursele sale financiare, la care s-au adăugat efectele sancțiunilor internaționale și dificultățile logistice.

În paralel cu criza din stânga Nistrului, Republica Moldova, sprijinită de Uniunea Europeană, avansează un plan de reintegrare economică a regiunii. Președinta Maia Sandu a promulgat un mecanism de eliminare a scutirilor fiscale pentru agenții economici transnistreni, măsură care urmează să intre în vigoare în perioada următoare. Obiectivul declarat al Chișinăului este reintegrarea completă a regiunii până în 2030, în paralel cu procesul de aderare la Uniunea Europeană.

Moscova ameninţă că Moldova va avea soarta Ucrainei. Serghei Şoigu: „Dacă va fi nevoie, Rusia va lua toate măsurile necesare şi va recurge la toate metodele disponibile”

În acest context, oficialii europeni au discutat și despre retragerea trupelor rusești staționate în regiune, condiționând eventuale relaxări ale sancțiunilor impuse Rusiei de această măsură, după încheierea războiului din Ucraina.

În tot acest timp, tot mai mulți locuitori ai Transnistriei se orientează către Republica Moldova, potrivit  vicepremierului pentru reintegrare, Valeriu Chiveri, care a declarat că zilnic peste 25.000 de persoane traversează Nistrul pentru muncă, studii sau servicii medicale.

În 2025, aproximativ 75.000 de locuitori din stânga Nistrului au fost integrați în sistemul de asigurări medicale al Republicii Moldova.

Procesul de reintegrare ridică, însă, probleme majore de ordin financiar și administrativ. „Vorbim de peste 300.000 de cetățeni care locuiesc în stânga Nistrului: copii, bătrâni, angajați în diferite instituții, agenții economici, care au nevoie de acces la servicii, de sănătate, de pensii, etc.”, a declarat președintele Parlamentului din Republica Moldova, Igor Grosu, aflat zielel acestea în România, cu prilejul Summitului B9.

Chișinăul mizează atât pe veniturile interne, cât și pe sprijinul partenerilor externi, în special al Uniunii Europene. Bruxelles-ul a alocat deja 60 de milioane de euro pentru gestionarea crizei energetice din regiune, sumă pe care administrația de la Tiraspol a refuzat-o în 2025.