Pe fondul unui context macroeconomic intern tensionat – inflaţie de aproape 10%, deficit bugetar, criză politică şi un leu care a atins minime istorice faţă de euro – bursa funcţionează după o logică proprie, alimentată de fondurile de pensii cu alocări medii de 500 mil. lei lunar, de un număr record de investitori şi de structura indicilor, dominată de companii din energie şi utilităţi care beneficiază de preţuri ridicate la materii prime.
Dintre cei 29 de indici din UE urmăriţi în perioada mai 2025 – mai 2026, BET a înregistrat cel mai mare randament, de circa 82%, faţă de 46,6% pentru bursa din Ljubljana, 42,6% pentru BUX din Budapesta sau 36,9% pentru ATX din Viena. La polul opus, indicele danez OMXC20 este singurul care a scăzut în acelaşi interval, cu minus 10,9%, potrivit ZF.ro.
Există şi o componentă de reducere a incertitudinii politice care a dat un impuls recent pieţei. „Entuziasmul se explică prin reducerea incertitudinii“, spune Alexandru Combei, director de investiţii la BRD Asset Management, administrator cu active de 9,5 mld. lei. „Avem de-a face cu un fenomen întâlnit în afară, numit «sell the rumors, buy the news». Să ne ducem aminte că bursa noastră a început să performeze mai slab în urmă cu peste o lună, când a început să se manifeste incertitudinea politică. Când s-a produs evenimentul – moţiunea de cenzură -, am avut de-a face cu această creştere.“
Scenariul este că, în cele din urmă, vom avea un guvern proeuropean într-o formă sau alta. „În această perioadă, când am avut incertitudine politică, am avut un context foarte favorabil pe plan extern, cu încetarea focului în Iran care a crescut şansele de a se ajunge la pace. Astfel, bursele au atins noi maxime, în principal în SUA – acolo mai mult pe seama inteligenţei artificiale. Deci putem spune că bursa noastră a recuperat ceea ce s-a întâmplat în afară“.
Câți bani ai fi câștigat dacă ai fi investit anul trecut pe bursa română
Euforia investitorilor în privința Bursei de Valori București (BVB) continuă după demiterea Guvernului Bolojan. Un fost ministru al Economiei și un profesor de economie au oferit propria perspectivă cu privire la această chestiune.
După demiterea Guvernului Bolojan, piața bursieră din România a intrat într-o perioadă de euforie. Din data de 5 mai, indicele BET a crescut cu aproape 8%, un avans enorm în doar o săptămână. Vineri, 8 mai, indicele a atins recordul, ajungând în ziua respectivă până la 29.779 puncte. Maximul precedent fusese atins pe 24 februarie – 29.615.
Luni, 11 mai, și marți, 12 mai, au fost atinse noi recorduri: sentimentul pozitiv al investitorilor a urcat până la 30.181 luni și marți, până la 30.408. În total, șase „candele” verzi consecutive.
Anul trecut, pe data de 12 mai, indicele BET atingea un vârf de 16.526. Practic, valoarea indicelui aproape că s-a dublat în doar un an de zile. Astfel, doar din valoarea acțiunilor – fără a lua în calcul dividendele, un investitor care a investit 1.000 de euro, astăzi s-ar fi putut retrage din piață cu un profit de peste 800 de euro.
Claudiu Năsui, economist, fost ministru al Economiei: „E posibil ca și investitorii mari să se uite și să spună că ‘fără guvern nu vor mai crește taxele’, deci să aprecieze acest lucru”
Evoluția pieței este comentată de Claudiu Năsui, fost ministru al Economiei, pentru Ziare.com. În opinia sa, vestea demiterii Guvernului Bolojan e o chestiune pozitivă pentru mediul privat. Economistul consideră că, sub comanda lui Ilie Bolojan, coaliția PSD + PNL + USR + UDMR a descurajat inițiativele antreprenoriale și investiționale.
„Cine voia să vadă prăbușirea bursei după trecerea moțiunii de cenzură nu prea a văzut-o. Doar din curs, care e destul de manipulat de BNR. Cine a vrut să vadă că totul e bine are niște exemple. Vă spun sincer: eu am spus la începutul anului că văd undeva la 50% probabilitatea ca taxele să fie crescute în 2026. După ce am văzut bugetul pe anul 2026 făcut de Guvernul Bolojan, că vor crește din nou cheltuielile cu 55 de miliarde de lei, am zis că șansele ca taxele să fie crescute sunt de 60%.
Acum e posibil ca și investitorii mari să se uite și să spună că ‘fără guvern nu vor mai crește taxele’, deci să aprecieze acest lucru. Este o ipoteză. Principala cale de a crește taxe în România a fost OUG-ul. Ce s-a întâmplat acum, în urma moțiunii de cenzură e faptul că Guvernul nu mai poate da vreun OUG”, a declarat Năsui, pentru Ziare.com.
Economistul Radu Nechita, profesor universitar: „Turbulențele politice actuale nu sunt, încă, percepute ca un risc geopolitic major”
„Informația cu privire la demitere era, cel mai probabil, deja integrată de ceva vreme în prețurile acțiunilor din România”, a declarat cadrul universitar.
Radu Nechita a explicat ce presupun, de fapt, investițiile pe bursă, în eventualitatea în care există cetățeni pregătiți să intre în piață, pe fondul entuziasmului creat.
„Investiția în acțiuni este una din variantele posibile și este recomandată în special dacă ea este făcută pe termen lung, deoarece pe un orizont de peste 15 ani, câștigurile – dividende reinvestite plus aprecierea acțiunilor – sunt de cele mai multe ori superioare alternativelor.
Acțiunile sunt titluri de proprietate asupra unor ‘bucăți’ de firmă, adică asupra unor active reale a căror valoare este revizuită în sus în condiții de inflație: dacă banca centrală emite mai mulți bani, prețurile cresc la toate bunurile, nu doar la pâine, ci și la fabrica de pâine și la fabrica de cuptoare de pâine.
Spre deosebire de acțiuni, obligațiunile sunt titluri de creanță, adică un drept asupra unei sume de bani, ceea ce le face vulnerabile la inflație. Investițiile în imobiliare sau în aur (monede, lingouri) sunt alte forme de apărare împotriva inflației, dar ele pot fi lichidate mult mai greu decât niște acțiuni cotate pe bursă”, a explicat analistul.
Investitorii nu consideră că demiterea Guvernului Bolojan reprezintă un „capăt de țară”, este concluzia cadrului universitar.
„Există, deci, mai multe explicații ale creșterilor BVB: optimismul pe termen lung al investitorilor – România este percepută ca făcând parte și în viitor din lumea civilizată și dezvoltată, cu perspective rezonabile de reducere a decalajelor de prosperitate, atrași de firme bine gestionate și care sunt în sectoare ‘pe val’ – energie, de exemplu – care reprezintă un ‘scut’ mai bun împotriva inflației decât titlurile guvernamentale sau depozitele.
Turbulențele politice actuale nu sunt (încă) percepute ca un risc geopolitic major. Este important de amintit că toți cei care au acumulări în Pilonul 2 de pensii beneficiază de aceste creșteri și că ei ar fi beneficiat și mai mult dacă partea din CAS direcționată în Pilonul 2 ar fi fost mai mare și dacă administratorii fondurilor de pensii nu ar fi investit în titluri de stat între două treimi și trei sferturi din sumele acumulate. Restricțiile de portofoliu, justificate în numele protejării investitorilor/asiguraților, sunt excesiv de stricte pentru niște investiții pe termen lung, ceea ce reduce randamentul de care beneficiază viitorii salariați și avantajează statul ca emitent de obligațiuni”, a concluzionat Radu Nechita.
Indicele BET cuprinde cele mai importante companii locale, precum: Banca Transilvania – cu cea mai mare pondere în indice, BRD, OMV Petrom, Hidroelectrica, Romgaz, Nuclearelectrica, Transgaz, Transelectrica, Digi Communications, MedLife, One United Properties etc.