Grindina a făcut prăpăd, imagini apocaliptice după o furtună GALERIE FOTO

Aproximativ 400 de hectare de viță-de-vie au fost afectate de grindina căzută marți în comuna Vârteșcoiu, între 250 și 300 de hectare fiind calamitate în proporție de 100%, într-un episod pe care autoritățile locale îl consideră fără precedent în perioada în care sistemul antigrindină a funcționat în zonă.

În dealurile viticole din Vârteșcoiu, unde vița-de-vie reprezintă principala sursă de venit pentru multe familii, urmele furtunii sunt vizibile după căderea grindinei. Frunzele sfâșiate, lăstarii rupți și rândurile de viță compromise lasă în urmă nu doar pierderi pentru acest an agricol, ci și temeri privind producția viitoare.

„Mergem pe circa 400 de hectare afectate, dintre care 250-300 de hectare sunt calamitate 100%. Cu siguranță, dacă sistemul antigrindină funcționa, nu era situația asta. În anii din urmă, când sistemul era funcțional la Vârteșcoiu, nu a existat niciodată o situație de genul acesta, în care să fie calamitate atâtea sute de hectare. Chiar și atunci când grindina era de dimensiuni mari, aceasta ajungea la sol fragmentată și nu afecta culturile de viță-de-vie și livezile”, a declarat, pentru AGERPRES, primarul comunei Vârteșcoiu, Viorel Mîrza.

Urmărește-ne în Discover

Adaugă-ne ca sursă preferată

Prognoza meteo 15 mai 2026. Vremea se încălzește spectaculos, vara plutește în aer

Alte articole

Telefoanele și televizoarele vor fi mai scumpe de la 1 iulie 2026. Noua taxă care îi va afecta direct pe clienți

Horoscop rune 15 mai 2026. Othila inversată aduce scandaluri, Hagalaz mută soarele pe alte străzi

În comună, evaluările continuă, iar autoritățile locale centralizează procesele-verbale de constatare a pagubelor, care vor fi transmise Direcției Agricole și Prefecturii pentru constituirea comisiilor de evaluare.

Dincolo de pagubele imediate, viticultorii se confruntă însă cu perspectiva unor pierderi pe termen lung. Potrivit primarului, vița afectată sever nu va produce nici anul viitor, deși necesită în continuare lucrări și investiții.

‘Viticultorii sunt foarte supărați. Numai lucrările făcute până acum – tăiat, legat, revizuit, ierbicidat – au însemnat deja investiții de 5.000-6.000 de lei pe hectar, iar multe dintre ele erau deja realizate. Problema este că vița afectată anul acesta nu va produce nici la anul. Practic, vorbim despre pierderi pe doi ani, pentru că planta trebuie lucrată în continuare, tratată, întreținută, chiar dacă nu dă producție. Abia peste doi ani ar putea reveni la un potențial normal’, a explicat primarul Viorel Mîrza.

În centrul nemulțumirilor se află suspendarea operațională a sistemului național antigrindină, în condițiile în care punctele de lansare există, însă nu pot fi utilizate în lipsa unui nou cadru guvernamental.

Directorul de programe din cadrul Intervențiilor Active în Atmosferă (IAA), Ionuț Lazăr, susține că infrastructura este funcțională tehnic, dar blocată administrativ.
„Sistemul este funcțional, dar practic nu funcționează. În acest moment, unitățile asigură doar monitorizarea și paza, partea operativă nefiind bugetată și nici aprobată. Pentru reluarea activității este necesară o hotărâre de guvern privind programul de dezvoltare pentru perioada 2026-2040, întrucât vechiul act normativ a expirat la finalul lui 2024. Fără această hotărâre, nu se poate discuta nici despre studii de impact, nici despre omologări sau alte proceduri invocate în spațiul public”, a declarat Lazăr, pentru AGERPRES.

Vezi și Ninge în mai. Vremea din România, prinsă între două cicloane. Elena Mateescu nu are vești bune: ploi torențiale, vijelii și grindină

Acesta consideră că pagubele de la Vârteșcoiu ar fi putut fi evitate dacă sistemul ar fi fost operațional. ‘Cu siguranță, fenomenul putea fi combătut. Grindina nu a fost foarte mare, ci măruntă și deasă, un tip de episod care, după experiența noastră, putea fi redus semnificativ prin intervenție. Era mult mai simplu și probabil mai ieftin să fie lansate câteva rachete decât să ajungem să discutăm despre despăgubiri pentru sute de hectare calamitate’, a afirmat Lazăr.

Mai mult, specialistul IAA avertizează că episoade similare s-ar putea repeta în lunile următoare, când fenomenele devin mai intense.

‘Suntem abia în luna mai, iar sezonul sever de grindină este în iulie-august, când temperaturile sunt foarte ridicate și fenomenele mult mai violente. Dacă nu se intervine rapid, asemenea situații pot reveni. Noi putem relua activitatea operativă imediat dacă există voință administrativă. Există inclusiv variante tehnice de compromis, prin care să fie protejate strict zonele viticole și horticole, fără a afecta culturile de câmp, acolo unde există obiecții’, a mai explicat Ionuț Lazăr.

În contextul pagubelor produse de furtuna din 12 mai, Federația Viticultorii Vrânceni a transmis un memoriu către Ministerul Agriculturii, Prefectura Vrancea și Direcția Agricolă Județeană, solicitând reactivarea sistemului antigrindină și măsuri urgente pentru protejarea unei ramuri economice considerate esențiale pentru județ.

Potrivit documentului, grindina a afectat aproximativ 900 de hectare de viță-de-vie în mai multe zone viticole din Vrancea, iar reprezentanții federației susțin că lipsa intervenției agravează problemele unui sector de care depind ‘peste 70% dintre locuitorii județului’.

Vrancea este cel mai important județ viticol al României, cu peste 24.000 de hectare cultivate cu viță-de-vie. Sistemul antigrindină ar avea capacitatea, prin cele 12 puncte de lansare din județ, să protejeze aproximativ 150.000 de hectare de culturi agricole. Reprezentanții viticultorilor susțin că sistemul și-a demonstrat eficiența de-a lungul anilor și cer autorităților să găsească rapid o soluție pentru reluarea intervențiilor.

„În Vrancea, Sistemul Antigrindină a funcționat și a salvat mii de hectare de la înființare. Explicația deținătorilor de culturi de câmp, potrivit căreia au avut secetă din această cauză, nu este susținută de argumente științifice. Soluția este simplă: suprafața protejată de rachete poate fi activată numai pentru zona viticolă, fără legătură cu zona de cultură mare. (…) Sistemul și-a dovedit eficiența și a fost testat înainte să fie pus în funcțiune. Așadar, astfel de fenomene nu creează turbulențe și efecte în atmosferă încât să determine o lipsă a precipitațiilor sau să dăuneze zonelor învecinate cu alte culturi. Noi, Federația Viticultorii Vrânceni, în calitate de reprezentanți ai producătorilor de struguri și vin din Vrancea, solicităm utilizarea sistemului antigrindină. Având în vedere că, în anii trecuți, înainte de introducerea acestui program, eram grav afectați de grindină, suntem și astăzi păgubiți în această perioadă de suspendare a tragerilor și nu știm cine ne despăgubește. Din anul 2024 nu s-a făcut nimic și nu mai putem aștepta să fim tratați cu indiferență de către autoritățile responsabile”, se arată în memoriul transmis Ministerului Agriculturii.

În urmă cu doi ani au avut loc o serie de proteste ale agricultorilor față de folosirea sistemelor antigrindină, zeci de cultivatori de cereale din Vrancea venind în luna aprilie 2024 cu tractoarele în municipiul Focșani, unde au acuzat că tragerile cu rachete alungă norii de ploaie. Ei au afirmat și că implementarea sistemului s-a făcut fără un studiu de impact asupra mediului și că funcționarea acestuia ar fi ilegală, iar ulterior Ministerul Agriculturii a decis oprirea tragerilor cu rachete antrigrindină.