Primăria Cluj se constituie parte civilă în Dosarul Transferurilor

Primăria Cluj deţine 0,51% din acţiunile clubului Universitatea Cluj în valoare de peste 26.000 de lei, informează România TV. Fostul finanţator Florian Walter s-a prezentat la DIICOT la începutul lunii august.

El este acuzat de delapidare şi prejudicierea clubului Universitatea cu 11 milioane de euro.

Florian Walter alături de alte două persoane sunt acuzate în acest dosar că au transferat cu titlu gratuit jucători de la Universitatea Cluj la FC Petrolul.

Urmărește-ne în Discover

Adaugă-ne ca sursă preferată

Dosarul transferurilor trebuie rejudecat deoarece Curtea de Apel Bucureşti nu a audiat mai mulţi martori la solicitarea celor opt oameni din fotbal, se arată în motivarea deciziei luată pe 20 mai 2013 de către Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie. ÎCCJ a dat publicităţii joi motivele pentru care a trimis dosarul transferurilor spre rejudecare la Curtea de Apel Bucureşti.

Alte articole

Noi detalii în cazul elevei din Cluj despre care părinții spun că ar fi fost drogată și violată după banchet. Descoperirea făcută de medici dă peste cap ancheta procurorilor

O mamă din Cluj a murit încercând să-și apere fiica de fostul iubit violent al acesteia. Tânărul avea ordin de restricție, dar a intrat în casă și le-a atacat cu un cuțit

Două dintre cele trei judecătoare de la ÎCCJ care s-au ocupat de acest caz, Corina Jîjîie şi Lucia Rog, consideră că instanţa Curţii de Apel Bucureşti le-a încălcat celor opt oameni din fotbal – Gheorghe Popescu, Gheorghe Copos, Mihai Stoica, Cristian Borcea, Jean Pădureanu, Gheorghe Neţoiu şi fraţii Ioan şi Victor Becali – dreptul la un proces echitabil prin refuzul de a-i audia pe martorii Sică Puşcoci, Mircea Stoenescu, Gonzalo Anton San Juan şi Johan Versluis.

„Se constată că martorii Sică Puşcoci, Mircea Stoenescu, Gonzalo Anton San Juan şi Johan Versluis nici măcar nu au fost audiaţi în faţa instanţei de fond, ci doar în cursul urmăririi penale, ultimii doi, prin comisie rogatorie, înainte de începerea urmăririi penale „in personam”, astfel că era necesar să se acorde inculpaţilor posibilitatea de a le adresa întrebări şi de a le contesta credibilitatea, mai ales că depoziţiile acestora au fost avute în vedere pentru reţinerea vinovăţiei”, se arată în motivare.