România se alătură altor 35 de state în sprijinul înființării unui tribunal special pentru judecarea lui Vladimir Putin

Conform MAE, Oana Țoiu a mers la Chișinău cu mesaje concrete pe cele trei direcții care definesc activitatea Consiliului Europei: drepturile omului, democrația și statul de drept. Cel mai vizibil moment al participării a fost co-prezidarea, alături de viceprim-ministrul Republicii Moldova, Mihai Popșoi, a mesei rotunde dedicate combaterii operațiunilor de ingerință străină și protejării integritții alegerilor.

„Ministrul Oana Ţoiu a subliniat că asistăm la o escaladare fără precedent a manipulării şi interferenţei informaţionale (FIMI) prin campanii tot mai bine finanţate, alimentate de inteligenţă artificială şi unelte cibernetice, care răspândesc dezinformarea cu o viteză greu de contracarat. Pentru România şi Republica Moldova, fenomenul are o miză aparte având în vedere că limba comună face ca cele două spaţii informaţionale să se contopească, iar campaniile ostile să poată fi duse în ambele ţări dintr-un singur punct”, arată MAE.

Citește și: Ilie Bolojan, declarații privind prioritatea Guvernului în următoarele două săptămâni. Ce a discutat premierul interimar cu Dominic Fritz

Urmărește-ne în Discover

Adaugă-ne ca sursă preferată

Pe marginea discuțiilor despre Noul Pact Democratic pentru Europa, ministra Oana Țoiu a salutat eforturile de a aduce tinerii mai aproape de exercițiul democratic, de la învățare la inovare și apărare a valorilor democratice. Societatea civilă rămâne o condiție esențială pentru o democrație autentică, iar România își menține angajamentul ferm pentru implementarea Foii de Parcurs privind implicarea societății civile în relația cu Consiliul Europei 2024-2027.

Alte articole

Soția fostului ministru Victor Paul Dobre a confundat „parcarea”: Femeia a intrat cu mașina direct într-un bancomat și a rănit o persoană. FOTO

Ilie Bolojan se gândește la alegerile prezidențiale din 2028. Ce spune despre refacerea coaliției

România pledează pentru justiție în cazul agresiunii împotriva Ucrainei

Conform MAE, România a notificat intenția de a adera la Acordul Parţial Extins privind Comitetul Director al Tribunalului Special pentru Crima de Agresiune împotriva Ucrainei ca un pas concret al angajamentului ferm de a sprijini eforturile internaţionale pentru tragerea la răspundere a celor responsabili de încălcări grave ale dreptului internaţional. Înfiinţarea tribunalului este susţinută de 36 de ţări.

Oana Țoiu a reafirmat angajamentul faţă de sistemul Convenţiei Europene a Drepturilor Omului iar pe tema migraţiei și a menționat că România urmăreşte îndeaproape evoluţiile, în acord cu obligaţiile care decurg din Convenţie.

La final, miniștrii au adoptat Declarația de la Chișinău și o srie de decizii privind Acordul Parțial Extins privind Comitetul Director al Tribunalului Special, Noul Pact Democratic pentru Europa, viitorul activităților Consiliului Europei în domeniul migraţiei şi cooperarea cu Uniunea Europeană.

Oana Țoiu mizează pe cooperarea internațională

Ministra interimară de Externe, Oana Țoiu, a vorbit la Chișinău despre lecțiile învățate din propria experiență electorală recentă și cu disponibilitatea de a le pune la dispoziția partenerilor europeni.

„Mesajul transmis a fost că schimbul de informaţii, cooperarea internaţională şi instrumentele juridice adecvate sunt singura cale prin care democraţiile europene pot răspunde eficient. Orice răspuns trebuie însă să respecte libertatea de exprimare şi independenţa presei”, a transmis ministerul.

Reuniunea de la Chișinău a marcat și transferul președinției Comitetului Miniștrilor al Consiliului Europei de la Republica Moldova la Principatul Monaco, pentru perioada mai-noiembrie 2026.

Citește și: Ilie Bolojan sare în apărarea Oanei Gheorghiu: „Nu consider că a făcut ceva ilegal sau imoral”