Vicepremier în guvernul provizoriu de după Revoluția din decembrie 1989, Gelu Voican Voiculescu (85 de ani) se judecă, la Sibiu, cu fiica sa. Motivul disputei din instanță? Un conac din satul Apoldu de Sus, pe care fostul politician a recunoscut în fața judecătorilor că l-a vândut fictiv fiicei sale, pentru a scăpa de executarea Regiei Autonome Administrația Patrimoniului Protocolului de Stat (RAPPS). Proprietatea ar fi fost cumpărată ulterior de Robert Blaj, fost director al Direcției Silvice Sibiu, decedat între timp. Urmașii lui Blaj au arătat în instanță că sunt cumpărători de bună-credință, aducând ca argument un credit luat chiar cu scopul de a plăti conacul.
Povestea respectivului conac începe în 2017, când Gelu Voican Voiculescu a refuzat să plătească chiria majorată de RAAPPS (aproape 3.500 de euro, de la 149 de lei pe lună) pentru vila unde locuia – una de protocol, aflată în cartierul bucureștean Primăverii. În aceste condiții, a fost dat în judecată de instituția statului și obligat, prin două hotărâri date în primă instanță, la plata a circa 200.000 de euro, reprezentând chirii, penalități și dobânzi. Ulterior, suma a scăzut, dar în final s-a ajuns la executare silită.
Voiculescu a contestat demersul, însă, sfătuit de fiica sa, a început să-și înstrăineze bunurile, gândindu-se că la un moment dat tot va trebui să plătească.
Potrivit declarațiilor sale din dosarul nr. 3677/85/2021, fostul politician se afla atunci sub presiunea unor litigii financiare uriașe cu RAAPPS. El a susținut că ar fi acceptat să-și ”vândă” proprietățile către apropiați, pentru a evita executarea silită, cu promisiunea că acestea îi vor fi returnate.
Primul pas în manevra înstrăinării a fost transferul conacului din Apoldu de Sus către Șerban Raoul Constantin, partenerul de atunci al fiicei sale. Ulterior, proprietatea a ajuns la fiica fostului politician, Raluca Voiculescu, și a fost vândută mai departe de aceasta familiei Blaj, cu 45.000 de euro.
Gelu Voican Voiculescu a solicitat instanței constatarea nulității absolute a tuturor acestor tranzacții, invocând o ”cauză ilicită” și ”fraudă la lege”.
El le-a spus judecătorilor că nu a primit niciodată banii prevăzuți în contracte și că a continuat să locuiască în imobil, considerând că întreaga operațiune a fost o simulare juridică orchestrată de către fiica sa, notează turnulsfatului.
Raluca Voiculescu și familia lui Robert Blaj au respins categoric acuzația și adus acte ce ar demonstra, potrivit lor, că fostul politician ar fi primit bani cash pentru conac. Pârâții au explicat că Voiculescu nu avea conturi bancare, fiind reticent față de activitatea băncilor.
Tribunalul Sibiu a hotărât, prin Sentința Civilă nr. 45/2026, să respingă acțiunea lui Gelu Voican Voiculescu, pe motiv că aceasta este nefondată. Judecătorii au considerat că nu există probe solide care să confirme caracterul fictiv al vânzării.
Decizia nu este definitivă și poate fi contestată în termen de 30 de zile.
Până atunci, conacul din Apoldu de Sus rămâne în proprietatea familiei Blaj.
Fostul politician a mai avut un proces de acest fel, deschis tot contra fiicei sale, pentru un alt imobil care ar fi fost cedat rudelor în același context.
”Procesele mele personale nu vă interesează. Există o poprire, RAAPPS îmi oprește o jumătate din venituri, asta este… Sunt chestii care mă privesc numai pe mine și nu țin să informez opinia publică asupra lor. În chestiuni de stat, vă stau oricând la dispoziție”, spunea atunci Gelu Voican Voiculescu.
În 2019, același Gelu Voican Voiculescu a fost trimis în judecată alături de fostul președinte Ion Iliescu, decedat între timp, pentru crime împotriva umanității, în dosarul Revoluției.
La 13 iunie 2017, tot el a fost trimis în judecată alături de Ion Iliescu, Petre Roman, Virgil Măgureanu și Miron Cozma, pentru infracțiuni contra umanității, în dosarul Mineriadei din 13-15 iunie 1990.
Procesul a fost suspendat pe durata stării de urgență declarate ca urmare a pandemiei COVID-19. La 10 decembrie 2020, instanța a decis retrimiterea dosarului la Parchet, pentru refacerea rechizitoriului, mai notează sursa citată.