CNS Cartel ALFA, CNSLR-Frăția și CSDR, trei dintre cele mai mari confederații sindicale din România, cer Guvernului și Ministerului Muncii să înceapă cât mai repede negocierile pentru noua lege a salarizării unitare, asumată prin PNRR. Această reformă reprezintă un jalon crucial în PNRR; în cazul în care nu va fi adoptată până la finalul lunii august, România riscă să piardă un sprijin financiar de 700 de milioane de euro.
Organizațiile sindicale precizează, într-un comunicat, că lipsa dezbaterilor reale vor duce la amplificarea tensiunilor sociale și la dezechilibre între categoriile profesionale din sectorul public. Până în acest moment nu au fost organizate discuții consistente nici la nivelul ministerelor de resort, nici la nivelul Ministerul Muncii, Familiei, Tineretului și Solidarității Sociale.
„În contextul actualului guvern interimar, considerăm cu atât mai important ca acest proces să nu fie tratat superficial, prin inițiative fragmentate sau modificări punctuale promovate în Parlament „bucată cu bucată”, fără o viziune coerentă și fără consultarea partenerilor sociali. Legea salarizării nu poate fi construită prin amendamente izolate și negocieri politice conjuncturale”, transmit confederațiile sindicale, care cer o reformă „predictibilă și echitabilă”, bazată pe principii clare și negociată transparent, conform Antena 3 CNN.
Sindicatele solicită următoarele:
„Atragem atenția că lipsa unei dezbateri reale și întârzierea reformei salarizării riscă să genereze noi dezechilibre între categoriile profesionale din sectorul public, tensiuni sociale și pierderea credibilității angajamentelor asumate de România prin PNRR. Reafirmăm că reforma salarizării trebuie să fie rezultatul unui dialog social autentic, nu al unor decizii luate netransparent sau în grabă”, mai transmis sindicatele.
Legea salarizării unitare stabilește regulile de remunerare pentru întreg aparatul bugetar, incluzând cadrele didactice, personalul medical, polițiștii, magistrații și funcționarii publici.
Deși România dispune de un astfel de cadru normativ încă din 2017, aplicarea sa integrală a fost blocată sistematic prin înghețări salariale și majorări eșalonate.
Actuala reformă, impusă ca jalon obligatoriu în PNRR de către Comisia Europeană, își propune tocmai corectarea acestor dezechilibre printr-o grilă coerentă și predictibilă. Blocarea proiectului pune în pericol direct următoarele tranșe de bani din fondurile europene de redresare.