Cutremur puternic în Turcia. Şocul seismic s-a resimțit pe un spaţiu vast, oamenii au ieșit panicați pe străzi VIDEO

Un cutremur de suprafață cu magnitudinea de 5,6 a lovit miercuri zona central-estică a Turcia, provocând panică în mai multe provincii. Imagini difuzate de presa locală au surprins oameni ieșind în grabă din clădiri și adunându-se în parcuri sau spații deschise, de teamă să nu urmeze replici. Nu au fost raportare pagube majore.

Potrivit Centrului German de Cercetare în Geoștiințe (GFZ), seismul a avut magnitudinea de 5,8 și s-a produs la o adâncime de 10 kilometri. Institutul american de geologie USGS a estimat însă magnitudinea la 5,4.

Urmărește-ne în Discover

Adaugă-ne ca sursă preferată

Epicentrul cutremurului a fost localizat în apropierea districtului Battalgazi din provincia Malatya, la aproximativ 19 kilometri nord de localitatea Sincik.

Alte articole

Vestitoarea dezastrelor, Oana Gheorghiu, anunță falimentul CFR Marfă. ”În loc să vină cu soluții, statul a ales să acopere problema prin amânări: neîncasări, reeșalonări, anulări de datorii”

Caz șocant în Franța. O mamă s-a aruncat de la etajul 13 al unui bloc, împreună cu trei dintre cei șapte copii ai săi. Minorii aveau trei, patru și șase ani

Autoritățile turce au transmis că seismul s-a resimțit și în provinciile Adıyaman, Elazığ, Tunceli și Şanlıurfa.

MALATYA’DA 5,6 BÜYÜKLÜĞÜNDE DEPREM

Malatya bir kez daha sallandı… Merkezi, Battalgazi ilçesi olan depremin büyüklüğü 5,6 olarak ölçüldü… Sarsıntı, çevre illerde de paniğe neden oldu. pic.twitter.com/wQE7DkBPXa

— Rehber Haber (@RehberTvHaber) May 20, 2026

Imagini difuzate de presa locală au surprins oameni ieșind în grabă din clădiri și adunându-se în parcuri sau spații deschise, de teamă să nu urmeze replici.

Guvernatorul provinciei Malatya, Seddar Yavuz, a declarat că serviciile de urgență au primit 22 de apeluri după cutremur, iar șase persoane au ajuns la spital, conform publicației Daily Sabah.

Două dintre acestea s-au rănit după ce au sărit de la etaje superioare în timpul panicii, iar alte patru au avut episoade severe de anxietate sau atacuri de panică. Niciuna dintre persoanele internate nu se află în stare critică.

Autoritățile au anunțat și câteva pagube materiale minore: un grajd s-a prăbușit parțial în districtul Yazıhan, iar o clădire abandonată din Doğanşehir a fost avariată.

În urma seismului, școlile din provincia Malatya au fost închise pentru o zi.

Regiunea a fost grav afectată de cutremurele devastatoare din februarie 2023, cunoscute drept seismele din Kahramanmaraș, care au provocat zeci de mii de victime în sudul Turciei.

După tragedia din 2023, autoritățile turce au reconstruit numeroase locuințe cu standarde antiseismice.

Cutremur în Vrancea sâmbătă dimineață. Ce magnitudine a avut și unde a fost simțit

„Am construit 124.000 de locuințe rezistente la cutremure. Acesta este unul dintre motivele pentru care nu au existat pagube semnificative astăzi”, a declarat guvernatorul Seddar Yavuz pentru postul A Haber.

Malatya’nın Battalgazi ilçesinde meydana gelen 5,6 büyüklüğündeki #deprem Diyarbakır başta olmak üzere birçok ilde hissedildi.

Bir okuldaki panik anı böyle kaydedildi pic.twitter.com/a8Hx3AyEgb

— Gazete 360 (@360Gazete) May 20, 2026

Lista clădirilor din București în pericol de prăbușire la cutremur

Potrivit primarului, instituția pe care o conduce din decembrie 2025 are o capacitate de consolidare și restaurare de „aproximativ 20 de clădiri la fiecare doi ani”, adică o medie de 10 clădiri anual.

„Deci, care este strategia? Atragerea banilor privați, determinând investitorii să investească în consolidarea acestor clădiri, pe care apoi să le utilizeze și să le introducă în circuitul economic”, a scris Ciucu sâmbătă, 16 mai, pe Facebook.

Și a continuat: „Cum? Prin creșterea atractivității zonei centrale și, implicit, a valorii acesteia. Banii vin, dacă acolo sunt și alți bani și se pot înmulți. Mergem pe stimularea pieței, pe capital. De aceea facem concursurile de soluții de urbanism, sa venim cu lucrări care să scoată la lumină acele zone”.

Ciprian Ciucu a explicat că este nevoie ca proiectele propuse privind regenerarea urbană pentru centrul orașului, adică zonele Magheru, Brezoianu și Piața Lahovari să devină realitate.

Alte soluții sunt „concesionarea zecilor de clădiri din proprietatea PMB, cu obligația de a fi consolidate și renovate”, plus „un program financiar pentru restaurarea fațadelor clădirilor cu risc seismic gradul II”, dar și „dezvoltarea unui mecanism de împrumut pentru proprietarii care vor să își consolideze clădirile, cu dobândă redusă și co-garantat de PMB”.

Edilul general a oferit și un exemplu de inițiativă privată de care este mulțumit: „Am emis autorizația de construire pentru Hotelul Ambasador. Va fi consolidat și renovat de către proprietar, familia Meinl. Cei cu cafeaua”. Lucrările vor începe în această lună.

„Urmează curând și imobilul vecin, Blocul Patria/ARO, prin PMB și AMCCRS”, a punctat primarul. În București sunt peste 2.000 de clădiri cu risc seismic, majoritatea trecute în clasa I. Acestea se pot prăbuși total sau parțial în cazul unui cutremur cu o magnitudine mai mare de 7 grade pe scara Richter, precum cel din 1977.

Lista completă a clădirilor în pericol de prăbușire poate fi citită în documentul de mai jos, publicat de Administrația Municipală pentru Consolidarea Clădirilor cu Risc Seismic în această lună (mai 2026):

În martie 2023, când primar general era actualul președinte al României, Nicușor Dan, Asociaţia de Dezvoltare Zona Metropolitană spunea că primele evaluări vizuale rapide ale imobilelor din Capitală se vor face până în septembrie 2023, iar prioritate urmau să aibă blocurile cu cel puțin trei etaje, construite înainte de 1968, și clădirile destinate educației și sănătății. Însă de atunci nu s-a mai comunicat nimic.

Mai mult, o analiză a Comitetului Municipiului Bucureşti pentru Situaţii de Urgenţă, dată publicității în același an, arăta că, în cazul unui cutremur similar celui din 1977, aproximativ 23.000 de clădiri din București pot suferi avarii semnificative.

Reamintim că, pe 4 martie 1977, un cutremur devastator, cu o magnitudine de 7,4 pe scara Richter, a lovit România, provocând moartea a aproape 1.600 de persoane, inclusiv personalități de marcă, precum Toma Caragiu, Doina Badea și Anatol Baconsky.

În 2020, cu un an înainte să moară, marele actor Ion Caramitru, a rememorat pentru Libertatea ce a văzut: „Toma Caragiu şi Alexandru Bocăneţ au murit îmbrăţişaţi”.

Datele oficiale arată că sute de imobile sunt încadrate în clase ridicate de risc seismic, iar mii de clădiri nu au fost încă expertizate. Specialiștii avertizează că un cutremur major ar putea produce pagube serioase în special în centrul Capitalei.

Câte clădiri cu risc seismic sunt în București în 2026

Potrivit datelor centralizate de Administrația Municipală pentru Consolidarea Clădirilor cu Risc Seismic (AMCCRS), în București există:

• aproximativ 349 de clădiri în clasa I de risc seismic (RS1) – cu risc ridicat de prăbușire la un cutremur major
• aproximativ 366 de clădiri în clasa II de risc seismic (RS2) – pot suferi degradări structurale grave
• circa 113 clădiri în clasa III (RS3) – degradări moderate
• 9 clădiri în clasa IV (RS4) – risc redus

În plus, aproximativ 95 de clădiri au fost consolidate până în prezent, unele doar parțial. Pe lângă acestea, peste 1.500 de imobile sunt încadrate în categorii de urgență (U1, U2, U3) conform unor normative mai vechi, dar fără încadrare actuală într-o clasă de risc seismic.

„Bulina roșie” și ce trebuie să știm

Clădirile marcate cu celebrul simbol „bulina roșie” sunt cele încadrate în clasa I de risc seismic (RS1). Acestea sunt considerate construcții care se pot prăbuși la un cutremur puternic similar celui din 1977.

Legea interzice în aceste clădiri funcționarea cinematografelor sau teatrelor. De asemenea nu pot deservi restaurante sau cluburi la parter. Alte activități publice cu aglomerări mari de persoane sunt strict interzise în aceste spații.

Zonele din București cu cele mai multe clădiri vulnerabile

Majoritatea clădirilor cu risc seismic ridicat se află în zonele centrale și istorice ale Capitalei, construite în perioada interbelică sau înainte de introducerea normelor antiseismice moderne.

Cele mai afectate zone:

• Centrul vechi și zona Universitate
• strada Academiei
• strada Bărăției
• strada Lipscani
• zona Piața Sfântu Gheorghe
• Magheru – Romană – Lascăr Catargiu
• bulevardul Magheru
• Piața Romană
• bulevardul Lascăr Catargiu
• Calea Victoriei și împrejurimi
• Moșilor – Colentina
• Grivița – Gara de Nord

În aceste zone se află numeroase imobile construite înainte de 1940, multe dintre ele afectate deja de cutremurele din 1940 și 1977.

Exemple de clădiri incluse în programe recente de consolidare

În ultimii ani, mai multe clădiri au intrat în programe de consolidare finanțate de stat sau din fonduri europene. Printre ele se numără imobile din:

• Calea Griviței nr. 39
• Piața Romană nr. 1
• Strada Tunari nr. 6
• Strada Sfânta Vineri nr. 5
• Bulevardul Lascăr Catargiu nr. 11A
• Strada Mihai Eminescu nr. 127

Acestea fac parte din programele de consolidare finanțate prin buget național sau fonduri europene.

De ce este Bucureștiul atât de vulnerabil

Capitala României este considerată unul dintre cele mai expuse orașe europene la cutremure majore. Principalele motive sunt fondul construit foarte vechi, în special clădiri interbelice și blocurile comuniste ridicate înainte de normele antiseismice moderne. La acestea se adaugă un număr mare de modificări structurale ilegale în apartamente. Există și mii de clădiri care încă nu au fost expertizate iar întârzierile majore în programele de consolidare nu fac decât să crească aceasta vulnerabilitate, pe zi ce trece.

Specialiștii avertizează că multe imobile construite între 1963 și 1977 ar putea avea vulnerabilități serioase dacă nu au fost verificate.

Cum poți verifica dacă un bloc are risc seismic

Există câteva metode simple:

• Lista oficială AMCCRS – publicată de Primăria Capitalei
• hărți online ale blocurilor cu anul construcției și clasa de risc seismic
• raportul de expertiză tehnică al imobilului

În cazul achiziției unui apartament, verificarea clasei de risc seismic este esențială, deoarece băncile nu acordă credite ipotecare pentru clădiri RS1 sau RS2.

Ce s-a schimbat după cutremurul din 1977

Cutremurul din 4 martie 1977 a avut magnitudinea de 7,4 și a provocat peste 1.500 de victime, majoritatea în București. După acel moment au fost introduse norme antiseismice noi în construcții și programe de expertizare a clădirilor vechi. S-a creat și legislația privind consolidarea imobilelor vulnerabile. Cu toate acestea, ritmul consolidărilor a fost și rămâne foarte lent.

La aproape o jumătate de secol de la cutremurul din 1977, experții avertizează de ani de zile că Bucureștiul este capitala europeană cu cel mai mare risc seismic. Cu sute de clădiri vulnerabile și mii de imobile încă neexpertizate, orașul rămâne expus unui scenariu periculos în cazul unui cutremur major. Consolidarea clădirilor vechi nu mai este doar o problemă administrativă, ci una de siguranță publică.