România, în pericol dacă nu formează cât mai curând un Guvern? Adrian Negrescu: „Noi suntem cu spatele la zid în momentul acesta”

”Comisia Europeană, Fitch și Standard & Poor’s ne spun un lucru simplu. Că trebuie să ne ținem de angajamentele pe care ni le-am asumat în fața investitorilor străini în ceea ce privește reducerea deficitului. Este principala țintă pe care marii investitori, Comisia și agențiile de rating o văd ca fiind vitală în ceea ce privește evoluția economică a României și percepția legată de situația macroeconomică a acestei țări. Altfel spus, dacă reducem cheltuielile publice, dacă încercăm să luăm măsuri pentru a reduce deficitul bugetar și, extrem de important, atragem cei peste 10 miliarde de euro din fonduri europene, avem șansa de a rămâne pe linia de plutire din punct de vedere economic”, a explicat economistul Adrian Negrescu, citat de ziare.com.

Citește și: Vicepremierul are veşti proaste pentru bugetari: Statul „nu își mai permite” majorări şi sporuri, nu ne mai permitem salarii la stat peste cele din privat. DOCUMENT proiect legea salarizării

Comisia Europeană estimează că anul acesta vom avea o creștere economică de 0,2 sau 0,3%, ceea ce înseamnă, de fapt, un fel de stagnare, dar și că evităm o recesiune, o situație în care, într-adevăr, efectele economice sunt mult mai grave.

Urmărește-ne în Discover

Adaugă-ne ca sursă preferată

„Noi suntem acum într-o recesiune tehnică. Da, economia a scăzut. Da, consumul s-a redus foarte mult. Da, oamenii suferă din ce în ce mai mult. Dar nu suntem într-o criză economică. Criză economică înseamnă că economia se paralizează, că zeci de mii de companii își închid porțile pentru că nu mai fac vânzări. Înseamnă că sute de mii de oameni sunt dați afară și să ne aducem aminte de precedenta criză, când am avut aproape o sută de mii de români care au avut nevoie de un moratoriu, de o înțelegere cu băncile pentru a-și amâna plățile, pentru că nu aveau din ce să le plătească. Aia înseamnă criză economică. Noi suntem în momentul de față într-o perioadă de scădere economică, dar fără efectele negative ale unei crize”, a mai explicat Negrescu.

Alte articole

DIGI SPORT ONLINE FCSB – FC BOTOŞANI LIVE VIDEO STREAM: 3-3. Baraj pentru Conference League

Elevii români au cucerit șapte distincții la Olimpiada Asiatică de Fizică

Citește și: Milionarul Murad, viziune sumbră pentru România: În septembrie vine criza adevărată! Va fi mai rău ca în Grecia

Potrivit economistului, reformele care trebuie făcute în perioada următoare țin, până la urmă, de reducerea deficitului bugetar, de tăierea cheltuielilor, practic, de încadrarea statului român în banii pe care îi are, din punct de vedere al încasărilor din taxe și al împrumuturilor pe care le face. „Cred că cel mai bine, ca să înțelegem cât de importantă este criza politică, trebuie să ne uităm la cazul Ungariei care, după alegerile desfășurate recent, luna trecută, iată că prima lor de risc, la împrumuturile pe care le face Ungaria, a scăzut semnificativ de la 8,8% dobândă la titlurile de 10 ani, spre 5-6%, în numai două săptămâni, semn că investitorii au căpătat încredere în ce se întâmplă pe scena politică de la Budapesta și în planurile de reforme ale noului cabinet.

Asta trebuie să facem și noi, să avem rapid un guvern care să-și asume reformele legate de reducerea cheltuielilor publice, de stoparea risipei din sectorul bugetar. În prezent, noi suntem la 7%, ceea ce reflectă într-adevăr îngrijorările pieței în privința acestei tergiversări a rezolvării crizei politice de la București. Noi suntem cu spatele la zid în momentul acesta. Ori facem reforme și mergem mai departe pe o reziliență economică, pe o creștere economică chiar și subțire, foarte subțire, ori luăm măsuri populiste, creștem salarii, creștem pensii, reducem taxe și ne trezim, din păcate, în brațele FMI. Cea mai proastă soluție ar fi în momentul de față să ajungem în zona măsurilor populiste, care să ducă România spre FMI, în condițiile în care mulți dintre investitori, cei care împrumută România cu aproape un miliard de euro în fiecare săptămână, în medie, vor renunța, practic, să mai subvenționeze România din perspectivă financiară”, a conchis Negrescu.