Torţionarul Alexandru Vişinescu, AUDIAT la Parchet. Şi-a adus şi copie a talonului de pensie

Alexandru Vişinescu a ajuns la Parchetul Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie în jurul orei 10.00, fiind însoţit de două persoane. Aceştia i-au îmbrânict pe jurnalişti şi le-au reproşat că „şi-au bătut joc de el trei săptămâni pe posturile de televiziune”.

Cele două persoane le-au dat ziariştilor o copie a talonului de pensie al lui Vişinescu, conform căreia acesta a primit în luna iulie o pensie de 3.296 lei, şi nu de peste 6.000 de lei, cum s-a vehiculat în mass media.

Audierea lui Alexandru Vişinescu s-a încheiat în jurul orei 11.00, informează România TV.

Urmărește-ne în Discover

Adaugă-ne ca sursă preferată

După ce a agresat şi a jignit ziariştii, torţionarul Alexandru Vişinescu a schimbat tonul şi a acceptat să vorbească despre victimele sale. Într-un interviu acordat România TV, fostul comandant de închisoare a negat vehement acuzaţiile care-i sunt aduse.

Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie (PICCJ) a solicitat Parchetului de pe lângă Tribunalul Bucureşti dosarul având ca obiect denunţul formulat de Institutul de Investigare a Crimelor Comunismului şi Memoria Exilului Românesc (IICCMER), împotriva lui Alexandru Vişinescu, fost comandant al Penitenciarului Râmnicu Sărat în perioada 1956 – 1963, pentru a analiza oportunitatea preluării în vederea efectuării urmăririi penale de către procurori ai Secţiei de urmărire penală şi criminalistică. Solicitarea vine după ce Parchetul Militar de pe lângă Tribunalul Militar Teritorial Bucureşti a dispus declinarea competenţei de soluţionare a cauzei în favoarea Parchetului de pe lângă Tribunalul Bucureşti.

Alexandru Vişinescu este acuzat de omor deosebit de grav şi va trebui să se prezinte în faţa procurorilor pentru a da socoteală pentru faptele sale.

IICCMER a solicitat, pe 30 iulie, Parchetului de pe lângă Tribunalul Militar Teritorial Bucureşti începerea urmării penale a fostului comandant al închisorii Râmnicu Sărat, Alexandru Vişinescu, pentru omor deosebit de grav.

„IICCMER a solicitat parchetului începerea urmăririi penale împotriva fostului comandant al închisorii Râmnicu Sărat, pentru omor deosebit de grav – pentru că a comis acte de barbarie, pentru că nu poate fugi de responsabilitate şi pentru că una dintre obligaţile fundamentale ale unui stat european democratic este de a-şi ocroti cetăţenii sub autoritatea legii”, a declarat atunci preşedintele executiv al IICCMER, Andrei Muraru, citat de Mediafax.

Muraru a explicat că faptele săvîrşite de Vişinescu sunt de o gravitate deosebită.

„Practic, toţi deţinuţii politici închişi în timpul regimului comunist la Râmnicu Sărat au fost torturaţi fizic şi psihic ca urmare a deciziilor luate de comandantul penitenciarului. Toate dovezile noastre, fie că este vorba despre mărturiile foştilor deţinuţi politici, de amănuntele oferite de către foştii subalterni sau de documentele din arhive, arată că Alexandru Vişinescu este responsabil din punct de vedere penal pentru decesele înregistrate la Râmnicu Sărat în timpul mandatului său”, a mai spus preşedintele executiv al IICCMER.

Astfel, în urma investigaţiilor desfăşurate în ultimele luni de către reprezentanţii institutului, au fost identificate mai multe probe ce indică faptul că, în perioada în care lt.-col. (r.) Alexandru Vişinescu (88 de ani, în prezent) a îndeplinit funcţia de comandant al penitenciarului Râmnicu Sărat, respectiv 1956-1963, deţinuţii politici au fost supuşi unui regim de detenţie extrem de dur.

„Regimul de detenţie poate fi calificat drept unul de exterminare, prin raportare la condiţiile inumane de detenţie, care au dus în final la decesul unor deţinuţi politici aflaţi în executarea pedepselor privative de libertate în această închisoare”, a precizat preşedintele IICCMER, care a explicat că, simultan cu denunţul penal, institutul a transmis Parchetului probele referitoare la activitatea lui Vişinescu, probe care constau în câteva sute de documente de arhivă şi mărturii.

Potrivit preşedintelui excutiv al IICCMER, regimul de exterminare pus în aplicare de lt.-col. (r.) Vişinescu este caracterizat prin lipsa hranei, lipsa medicamentelor şi a îngrijirilor medicale, pedepsele aplicate pentru abateri de la regulament şi, nu în ultimul rând, prin decesele survenite.

În calitate de comandant de penitenciar, potrivit Regulamentului de funcţionare a Direcţiei Generale a Penitenciarelor (DGP), Alexandru Vişinescu, era direct responsabil de „viaţa deţinuţilor”, iar ansamblul condiţiilor de detenţie era organizat „sau cel puţin tolerat” de către acesta, Vişinescu fiind singura persoană în măsură să ia decizii în ceea ce priveşte condiţiile de detenţie, arată IICCMER.

Reprezentanţii institutului au mai arătat că între anii 1956 şi 1963, la Râmnicu Sărat s-au înregistrat cinci cazuri de deces posibil de documentat (Ion Mihalache, Gheorghe Dobre, Gheorghe Plăcinţeanu, Victor Rădulescu Pogoneanu, Mihail Romniceanu), cauzate de: colaps cardio-vascular, insuficienţă circulatorie cerebrală, hemoragie cerebrală sau afecţiuni ale aparatului digestiv – ileus paralitic ireversibil – aşa cum rezultă din procesele verbale de constatare a decesului, în documente fiind consemnate semnele vizibile ale malnutriţiei.

De asemenea, IICCMER a depus la parchet plângerile deţinuţilor legate de tratamentele primite, aşa cum sunt consemnate de referatele supraveghetorilor (plângeri pentru care au primit zile de izolare), ca mărturii ce contrazic documentele legate de vizitele medicale.

Înainte de a fi numit în funcţia de comandant al penitenciarului Râmnicu Sărat, Alexandru Vişinescu a deţinut poziţii în sistemul penitenciar, activând în unităţile carcerale Mislea şi Jilava, la începutul anilor ’50.

Vişinescu a lucrat în cadrul grupei operative a închisorii în perioada decembrie 1954 – aprilie 1956. Decizia autorităţilor de a dezafecta penitenciarul Râmnicu Sărat l-a propulsat pe fostul comandant în funcţia de inspector în cadrul aparatului central al Direcţiei Generale a Penitenciarelor. Ulterior, între 1965 şi 1976 a deţinut funcţii de conducere în cadrul închisorilor Ploieşti şi Ilfov şi a predat la şcoala de subofiţeri de penitenciare.

Potrivit cadrului legal de funcţionare, institutul este abilitat să efectueze investigaţii ştiinţifice cu privire la crimele, abuzurile şi încălcările drepturilor omului pe întreaga durată a regimului comunist şi să sesizeze organele în drept.

Potrivit IICCMER, Alexandru Vişinescu este primul dintr-o listă cu 35 de angajaţi ai Direcţiei Generale a Penitenciarelor (DGP) care au exercitat funcţii în perioada 1950-1964. Persoanele investigate au vârste cuprinse între 81 şi 99 de ani şi locuiesc în România.