Concediată pentru o ceașcă de cafea. Pauza a costat-o pe o angajată locul de muncă

O femeie angajată a serviciului de curățenie și-a înregistrat data sosirii la locul de muncă, dar înainte să se apuce de treabă a luat o pauză de cafea. Deoarece nu și-a înregistrat pauza și inițial a negat fapta, angajatorul a acuzat-o că a furat timp, iar instanța i-a dat dreptate.

Problema nu era cafeaua în sine, ci faptul că timpul a continuat să fie înregistrat ca timp de lucru în sistemul de pontaj. Pauza de cafea în timpul programului de lucru poate avea consecințe în conformitate cu legislația muncii. Acest lucru este demonstrat de o hotărâre a Tribunalului Regional de Muncă Hamm.

Citește și: Cafeaua lungă sau espresso scurt? Mihaela Bilic dezvăluie care este bună pentru organism: „Are beneficiile maxime”

Urmărește-ne în Discover

Adaugă-ne ca sursă preferată

Conform constatărilor instanței, femeia a stat în pauză aproximativ zece minute, deși era contorizată ca fiind la muncă.

Alte articole

Cafeaua lungă sau espresso scurt? Mihaela Bilic dezvăluie care este bună pentru organism: „Are beneficiile maxime”

Ilie Bolojan și-a scos colegii din Guvern și de la Oradea la o cafea în centrul orașului. Moment rar de destindere a premierului

Când angajatorul ei a confruntat-o ​​ulterior cu privire la incident, ea a negat inițial că a părăsit clădirea. Abia mai târziu a recunoscut că a vizitat cafeneaua. Angajatorul a emis apoi o hotărâre de concediere.

Citește și: Descoperire șocantă despre cafeaua de la automat. Specialiștii avertizează că este plină de bacterii: ”Ne îmbolnăvesc grav”

Angajata a contestat concedierea sa în instanță. Cu toate acestea, atât instanța inferioară, cât și Tribunalul Regional de Muncă din Hamm au decis în favoarea angajatorului. În opinia instanței, angajata și-a falsificat în mod deliberat programul de lucru și au clasificat cazul drept furt de timp. Un factor deosebit de grav a fost faptul că angajata a negat inițial incidentul și și-a schimbat versiunea abia după ce a fost confruntată cu acuzațiile.

În opinia instanței, aceasta nu a fost o simplă omisiune sau o greșeală. Mai degrabă, judecătorii au observat o încălcare semnificativă a încrederii între angajat și angajator.