Consiliul Concurenţei anunță că a câștigat deja procesele cu două bănci amendate pentru manipularea ROBOR, care au solicitat în diverse moduri suspendarea procedurilor derulate de autoritatea de concurență.
„Aceste acțiuni reprezintă o premieră. Niciodată în istoria Consiliului Concurenței nu s-a mai întâmplat așa ceva: băncile au încercat pe toate căile, fie la judecătorie, fie la Curtea de Apel, să blocheze finalizarea investigației. O companie care se consideră nevinovată merge în instanță pentru a-și dovedi nevinovăția. În acest caz, însă, băncile s-au adresat instanței, cerând suspendarea audierilor, deliberărilor și redactarea deciziei, cu scopul de a ne împiedica să finalizăm investigația. Ultimul proces s-a judecat luni dimineață, iar instanța a confirmat faptul că demersurile de blocare a procedurilor nu au avut fundament legal”, a declarat Bogdan Chirițoiu, președintele Consiliului Concurenței.
Una dintre bănci a solicitat instanței accesul la documente cu caracter protejat, fără a respecta procedurile legale aplicabile. Potrivit legislației, părțile investigate pot solicita instanței verificarea modului în care autoritatea a administrat probele, numai după primirea deciziei cu motivarea extinsă.
Totodată, banca a cerut suspendarea organizării ședinței audierilor, demers care ar fi avut ca efect blocarea adoptării unei decizii de către Plenul Consiliului Concurenței. În cadrul audierilor, companiile investigate își prezintă punctul de vedere în fața Plenului instituției, înainte ca acesta să ia o decizie finală.
Cea de-a doua bancă a solicitat suspendarea deliberărilor (adoptarea deciziei) Plenului Consiliului Concurenței, precum și a elaborării/redactării deciziei cu motivarea extinsă, tot pentru a bloca finalizarea investigației.
Instanțele au respins solicitările ca fiind inadmisibile. Sentințele instanțelor nu sunt definitive, băncile putând face recurs la Înalta Curte de Casație și Justiție.
Ședința în cadrul căreia Plenul Consiliului Concurenței a decis sancționarea băncilor implicate în stabilirea indicelui ROBOR a avut loc vineri, 5 iunie, iar după aceea, fiecare bancă a fost informată cu privire la nivelul sancțiunii în cazul său.
Reamintim că autoritatea de concurență a sancționat 10 bănci cu amenzi în valoare totală de 3,73 miliarde lei (710 milioane euro) pentru încălcarea normelor de concurență, respectiv legea concurenței și Tratatul privind Funcționarea Uniunii Europene, prin coordonarea comportamentului în cadrul procedurii de stabilire a ROBOR.
BĂNCI AMENDATE DE CONSILIUL CONCURENŢEI – Vicepreşedintele PE Nicu Ştefănuţă cere Comisiei Europene mecanisme clare de despăgubire pentru români, după amenzile istorice date unor bănci/ Ştefănuţă: Dreptul la despăgubire trebuie să fie real şi accesibil
Vicepreşedintele Parlamentului European Nicu Ştefănuţă solicită Comisiei Europene clarificări cu privire la posibilitatea acordării unor despăgubiri directe românilor, fără obligarea acestora să iniţieze acţiuni individuale în justiţie, dacă încălcarea normelor europene de concurenţă este confirmată definitiv şi se stabileşte existenţa unui prejudiciu în cazul amenzilor istorice date mai multor bănci din România de Consiliul Concurenţei. „Dreptul la despăgubire trebuie să fie unul real şi accesibil, nu doar unul teoretic”, afirmă Ştefănuţă.
Potrivit unui comunicat de presă remis News.ro, vicepreşedintele PE Nicu Ştefănuţă (Grupul Verzilor/ALE) a adresat Comisiei Europene o întrebare privind accesul efectiv al consumatorilor români la despăgubiri în urma sancţiunilor anunţate de Consiliul Concurenţei împotriva mai multor instituţii bancare pentru încălcarea normelor de concurenţă.
Citește și : Amenzi-record propuse de Consiliul Concurenței pentru 10 bănci din România investigate în dosarul ROBOR
Consiliul Concurenţei din România a anunţat sancţionarea a zece instituţii de credit cu amenzi în valoare totală de 3,73 miliarde lei, aproximativ 710 milioane de euro, pentru încălcarea normelor de concurenţă, inclusiv a articolului 101 din Tratatul privind Funcţionarea Uniunii Europene. Potrivit autorităţii, băncile ar fi coordonat comportamentul în cadrul procedurii de stabilire a indicelui ROBOR.
Sursa citată menţionează că ROBOR a fost, timp de mulţi ani, unul dintre principalii indicatori utilizaţi pentru calcularea dobânzilor variabile la creditele acordate populaţiei şi companiilor din România, iar în acest context, eventualele efecte ale unor practici anticoncurenţiale ar putea viza un număr foarte mare de consumatori.
„Românii care au plătit rate mai mari din cauza unor posibile practici anticoncurenţiale trebuie să aibă acces real la despăgubiri. Nu este normal ca fiecare consumator prejudiciat să fie obligat să pornească singur un proces lung, costisitor şi dificil pentru a-şi recupera banii. Dacă se confirmă existenţa unui prejudiciu care afectează sute de mii de persoane, trebuie analizată posibilitatea ca acestea să fie despăgubite direct, fără a fi nevoite să deschidă acţiuni individuale în instanţă. Dreptul la despăgubire trebuie să fie unul real şi accesibil, nu doar unul teoretic”, a declarat Nicu Ştefănuţă, vicepreşedinte al Parlamentului European.
Prin întrebarea adresată Comisiei Europene, Nicu Ştefănuţă solicită clarificări cu privire la posibilitatea acordării unor despăgubiri directe consumatorilor, fără obligarea acestora să iniţieze acţiuni individuale în justiţie, în cazul în care încălcarea normelor europene de concurenţă este confirmată definitiv şi se stabileşte existenţa unui prejudiciu.
De asemenea, vicepreşedintele Parlamentului European cere Comisiei să precizeze dacă obligarea fiecărui consumator afectat să iniţieze o acţiune individuală în instanţă este compatibilă cu principiul efectivităţii dreptului Uniunii Europene şi cu dreptul la repararea efectivă a prejudiciului.
Nicu Ştefănuţă întreabă, totodată, dacă Executivul european intenţionează să promoveze sau să recomande statelor membre mecanisme care să permită compensarea colectivă, simplificată şi efectivă a consumatorilor afectaţi de practici anticoncurenţiale, inclusiv în situaţiile în care acestea au influenţat costul creditelor suportat de populaţie.
„Nu este suficient ca statul să dea amenzi. Dacă oamenii au plătit mai mult din cauza unor practici incorecte, atunci trebuie să existe o cale prin care să îşi poată recupera banii. Aici este nevoie şi de sprijin european, pentru că oamenii nu trebuie lăsaţi singuri în faţa unor proceduri greoaie, costisitoare şi greu de dus până la capăt”, a mai transmis Nicu Ştefănuţă.
Consiliul Concurenţei a sancţionat zece bănci cu amenzi în valoare totală de 3,73 miliarde lei (710 milioane euro) pentru coordonarea comportamentului în cadrul procedurii de stabilire a ROBOR.
Băncile au la dispoziţie o perioadă de 60 de zile de la primirea motivării deciziei de sancţionare pentru a prezenta planuri de măsuri prin care vor elimina practicile anticoncurenţiale. Aceste planuri vor fi aprobate de către Consiliul Concurenţei.
Decizia autorităţii de concurenţă poate fi atacată la Curtea de Apel în 30 de zile de la comunicarea motivării.
Reprezentanţii mai multor bănci au anunţat deja că dezaprobă concluziile Consiliului Concurenţei şi că vor contesta sancţiunile, inclusiv în instanţă.
Nicu Ştefănuţă este europarlamentar independent, fiind primul eurodeputat român afiliat grupului politic al Verzilor din Parlamentul European (Greens / EFA) şi vicepreşedinte al Parlamentului European. În prezent, este membru al Comisiei pentru Bugete şi al Comisiei pentru Industrie, Cercetare şi Energie. Totodată, europarlamentarul sibian activează ca membru supleant în Comisia pentru Agricultură şi Dezvoltare Rurală şi Comisia pentru Sănătate Publică.