ANALIZĂ Facturile la energie îi sărăcesc pe români. Procent mare al celor care dau peste 10 la sută din bugetul familiei pe curent și gaze

Facturile la energie dau mari bătăi de cap multor români. În acest context, se poate vorbi chiar despre sărăcia energetică – fenomen, evident, nedorit, care până la sfârșitul anului va afecta o treime dintre români, arată o analiză realizată de AEI.

Președintele AEI, Dumitru Chisăliță, avertizează că România riscă să rămână o țară în care se poate vorbi despre energie ca fiind criteriu de excludere socială.

”Sărăcia energetică nu mai este o temă de sezon. Este o fractură structurală a modelului nostru social și locativ. (…)

Urmărește-ne în Discover

Adaugă-ne ca sursă preferată

Iar dacă politicile vor continua să trateze doar prețul, fără să intervină asupra clădirilor, veniturilor și infrastructurii, România va rămâne o țară în care energia nu este doar o utilitate, ci un criteriu de excludere socială”, spune Chisăliță.

Alte articole

Românii vor avea mai mult de plătit! O nouă taxa UE ar putea duce la scumpiri în lanț

Ce poţi face dacă primeşti o factură greșită la energie sau gaze. Ce prevede legea şi care sunt obligaţiile furnizorilor

Potrivit președintelui AEI, țara noastră nu se confruntă, la capitolu energie, cu o simplă problemă de facturi mari.

”Sărăcia energetică a devenit o structură socială paralelă, cu mecanisme diferite, dar convergente, care fragilizează milioane de gospodării.

Când 32 la sută dintre gospodării cheltuie peste 10 la sută din buget pe energie, nu mai vorbim despre excepții. Vorbim despre un prag sistemic depășit.

Iar când 7 la sută dintre gospodării ajung sub pragul materialelor după ce să plătesc facturile , energia nu mai este doar un serviciu; devine un factor direct de sărăcire”, consideră Dumitru Chisăliță.

Citește și Programul Rabla 2026 are noi reguli. Ce condiție importantă trebuie să îndeplinească românii ca să poată beneficia de subvenții de la stat

Analiza AEI include și un rezumat al ”sărăciei energetice în România”, după cum urmează:

• 32 la sută dintre gospodăriile din România au costuri cu energia peste 10 la sută din bugetul familiei, fiind asimilate drept gospodării vulnerabile
• 26 la sută dintre gospodăriile din România sunt în tiparul locuință ineficientă cu consum mare de energie și cu probleme la plata facturii, acestea sunt într-o vulnerabilitate structurală (clădire ineficientă – costuri mari – venit scăzut)
• 11 la sută dintre gospodăriile din România sunt în subconsum, adică nu doar că au facturi mari, ci și un consum insuficient
• 7 la sută dintre gospodăriile din România cad sub pragul sărăciei după plata facturilor, sărăcia energetică împinge direct în sărăcie materială
• 0,07 la sută dintre gospodăriile din România sunt fără electricitate și 0,10% dintre gospodăriile din România sunt cu o nevoie acută de lemne de foc, procente mici ca pondere, dar critic importante ca severitate (excluziune)

Tot conform analizei AEI, se poate afirma că există două Românii energetice: una marcată de împovărare și o alta a subconsumului.

1. România împovărată – facturi mari, consum menținut

În Vestul țării, 40 la sută dintre gospodării depășesc pragul de 10 la sută din buget pentru energie . În Centru – 35 la sută. În Sud-Est – 36 la sută.

Aici gospodăriile continuă să consume – pentru că trebuie –, dar costul apasă disproporționat pe venituri. Nu este neapărat frigul cel mai mare, ci presiunea financiară constantă.

Politicile de plafonare au vizat această categorie. Însă plafonarea tratează simptomul, nu cauza: fond locativ ineficient, sisteme de încălzire costisitoare, lipsa reabilitărilor profunde.

2. România care îngheață în tăcere în subconsum

În Nord-Est, 30 la sută dintre gospodării sunt în subconsum. În Sud-Vest Oltenia – 29 la sută.

”Aceste gospodării nu apar în statisticile de ‘facturi uriașe’. Ele nu consumă mult. Consumă prea puțin. Subconsumul este forma cea mai tăcută a sărăciei energetice. Înseamnă camere neîncălzite, umezeală, compromisuri zilnice între căldură și hrană. Este o vulnerabilitate invizibilă în dezbaterea despre prețuri, dar profund vizibilă în realitatea rurală”, spune președintele AEI.

Citește și Obligație importantă pentru proprietarii de apartamente. Amenzi de până la 9.000 de lei pentru nerespectarea legii