Torţionarul Vişinescu, pus sub urmărire penală. Fostul comandant de la Râmnicu Sărat, acuzat de GENOCID

„Procurori ai Secţiei de urmărire penală şi criminalistică din cadrul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie au dispus începerea urmăririi penale faţă de VIŞINESCU ALEXANDRU sub aspectul săvârşirii  infracţiunii de genocid, constând în aceea că în perioada 1956-1963, în calitate de comandant al Penitenciarului Râmnicu Sărat, a supus colectivitatea reprezentată de deţinuţii politici încarceraţi în Penitenciarul Râmnicu Sărat la condiţii de existenţă sau tratament de natură să ducă la distrugerea fizică a acestora, prin acţiuni ce depăşesc cadrul legal (lipsa medicamentelor şi a îngrijirii medicale refuzul de a acorda asistenţă adecvată, netratarea bolnavilor, refuzul de transfer către spitalele penitenciar, degradarea stării de sănătate a condamnaţilor prin lipsa hranei, lipsa încălzirii, pedepsele aplicate discreţionar şi abuziv deţinuţilor, condiţii de detenţie inumane, rele tratamente, bătaia şi alte violenţe, ignorarea adreselor şi sesizărilor formulate de către deţinuţi)”, se arată într-un comunicat al Parchetului de pe lângă ÎCCJ.

Torţionarul Alexandru Vişinescu s-a prezentat, marţi dimineaţă, la Parchetul instanţei supreme pentru a da declaraţii în dosarul în care Institutul de Investigare a Crimelor Comunismului l-a denunţat pentru moartea unor deţinuţi politici între 1956 şi 1963. Lui Vişinescu i s-a adus la cunoştinţă învinuirea, acesta solicitând procurorilor un termen pentru pregătirea apărării.

Alexandru Vişinescu a ajuns la Parchetul Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie în jurul orei 10.00, fiind însoţit de două persoane. Aceştia i-au îmbrânict pe jurnalişti şi le-au reproşat că „şi-au bătut joc de el trei săptămâni pe posturile de televiziune”.

Urmărește-ne în Discover

Adaugă-ne ca sursă preferată

Cele două persoane le-au dat ziariştilor o copie a talonului de pensie al lui Vişinescu, conform căreia acesta a primit în luna iulie o pensie de 3.296 lei, şi nu de peste 6.000 de lei, cum s-a vehiculat în mass media.

Alexandru Vişinescu a ieşit din sediul Parchetului în jurul orei 11.00. La plecare, Vişinescu nu a vrut să comenteze în faţa jurnaliştilor acuzaţia de genocid care i se aduce.

Citeşte şi: TORŢIONARUL Vişinescu, interviu CUTREMURĂTOR. Ce spune despre foştii deţinuţi şi despre TORTURĂ

În calitate de comandant de penitenciar, potrivit Regulamentului de funcţionare a Direcţiei Generale a Penitenciarelor (DGP), Alexandru Vişinescu, era direct responsabil de „viaţa deţinuţilor”, iar ansamblul condiţiilor de detenţie era organizat „sau cel puţin tolerat” de către acesta, Vişinescu fiind singura persoană în măsură să ia decizii în ceea ce priveşte condiţiile de detenţie, se arată în denunţul formulat de Institutul de Investigare a Crimelor Comunismului şi Memoria Exilului Românesc (IICCMER), împotriva lui Alexandru Vişinescu, fost comandant al Penitenciarului Râmnicu Sărat în perioada 1956 – 1963.

Reprezentanţii institutului au mai arătat că între anii 1956 şi 1963, la Râmnicu Sărat s-au înregistrat cinci cazuri de deces posibil de documentat (Ion Mihalache, Gheorghe Dobre, Gheorghe Plăcinţeanu, Victor Rădulescu Pogoneanu, Mihail Romniceanu), cauzate de: colaps cardio-vascular, insuficienţă circulatorie cerebrală, hemoragie cerebrală sau afecţiuni ale aparatului digestiv – ileus paralitic ireversibil – aşa cum rezultă din procesele verbale de constatare a decesului, în documente fiind consemnate semnele vizibile ale malnutriţiei.

Înainte de a fi numit în funcţia de comandant al penitenciarului Râmnicu Sărat, Alexandru Vişinescu a deţinut poziţii în sistemul penitenciar, activând în unităţile carcerale Mislea şi Jilava, la începutul anilor ’50.

Vişinescu a lucrat în cadrul grupei operative a închisorii în perioada decembrie 1954 – aprilie 1956. Decizia autorităţilor de a dezafecta penitenciarul Râmnicu Sărat l-a propulsat pe fostul comandant în funcţia de inspector în cadrul aparatului central al Direcţiei Generale a Penitenciarelor. Ulterior, între 1965 şi 1976 a deţinut funcţii de conducere în cadrul închisorilor Ploieşti şi Ilfov şi a predat la şcoala de subofiţeri de penitenciare.

Potrivit cadrului legal de funcţionare, institutul este abilitat să efectueze investigaţii ştiinţifice cu privire la crimele, abuzurile şi încălcările drepturilor omului pe întreaga durată a regimului comunist şi să sesizeze organele în drept.

Potrivit IICCMER, Alexandru Vişinescu este primul dintr-o listă cu 35 de angajaţi ai Direcţiei Generale a Penitenciarelor (DGP) care au exercitat funcţii în perioada 1950-1964. Persoanele investigate au vârste cuprinse între 81 şi 99 de ani şi locuiesc în România.