Tribunalul Regional din München a emis o ordonanță provizorie prin care interzice Google să difuzeze informații false despre două edituri germane prin intermediul funcției AI Overview.
Instanța a stabilit că Google este autor direct al defăimării, argumentând că rezumatele generate de inteligența artificială reprezintă conținut propriu și depășesc rolul de simplu motor de căutare.
Litigiul a izbucnit după ce algoritmul a asociat eronat cele două edituri cu practici comerciale dubioase și capcane de abonament, preluând detalii despre companii problematice și atribuindu-le reclamantelor, deși sursele citate nu conțineau aceste legături.
Ordonanța a fost pronunțată în dosarul 26 O 869/26, după ce Google a ignorat notificările oficiale transmise de avocații caselor editoriale.
Citește și: Patru zodii care au noroc la bani până în 2028. Vești excelente pentru unii nativi
Instanța a subliniat că AI Overviews funcționează diferit față de motoarele de căutare clasice. Inteligența artificială rescrie și interpretează informațiile „în propriile cuvinte și conform propriei structuri”.
În cazul concret, rezumatul generat de AI începea cu afirmații categorice precum: „Da, această companie este cunoscută pentru practici comerciale dubioase”, după care prezenta o sinteză, semnale de alarmă și recomandări pentru utilizatori, conform Pro TV.
Magistrații germani au subliniat că afirmațiile false au fost generate integral de algoritm, din moment ce nicio sursă citată de sistemul AI nu făcea vreo legătură între editurile reclamante și firmele suspecte.
Lipsa totală de corespondență între textul generat și documentația de la bază a determinat instanța să catalogheze rezumatul drept „afirmație proprie a pârâtului”, plasând întreaga răspundere juridică direct în sarcina Google.
Potrivit hotărârii, Google a creat sistemul de inteligență artificială, îl oferă utilizatorilor și controlează algoritmii care îl alimentează.
„Google este singura entitate care are influență asupra modului în care funcționează AI-ul și asupra algoritmilor utilizați”, au arătat judecătorii.
Decizia Tribunalului din München marchează o ruptură de jurisprudența Curții Federale de Justiție din Germania, care proteja motoarele de căutare tradiționale sub premisa că acestea doar facilitează accesul la conținutul terților.
Judecătorii au stabilit că această imunitate nu se aplică sistemelor generative, deoarece funcția AI Overviews nu se limitează la indicarea unor surse, ci creează afirmații noi și independente prin combinarea și interpretarea datelor.
În plus, instanța a subliniat că responsabilitatea verificării acurateței revine exclusiv Google, fiind singura entitate care poate controla dacă textul generat de inteligența artificială corespunde realității din sursele originale.
Apărarea Google, bazată pe argumentul că utilizatorii sunt conștienți de riscul de eroare și pot verifica singuri sursele indicate, a fost respinsă de magistrați.
Instanța a motivat că posibilitatea unei verificări ulterioare nu exonerează autorul textului de răspunderea juridică, mai ales că rezumatul AI reprezintă un mesaj complet, inteligibil de sine stătător și formulat ca o afirmație factuală independentă.
În plus, judecătorii au subliniat că majoritatea utilizatorilor nu mai accesează linkurile sursă, factor care sporește riscul ca dezinformarea să fie percepută direct ca un adevăr absolut.
Hotărârea creează un precedent important pentru răspunderea juridică a sistemelor de inteligență artificială. Tribunalul a concluzionat că victimele informațiilor false generate de AI trebuie să aibă o cale eficientă de atac, iar Google nu se poate ascunde în spatele regulilor aplicabile platformelor care doar găzduiesc sau indexează conținut creat de alții.
Prin urmare, compania nu poate invoca protecțiile oferite furnizorilor de găzduire de conținut în cadrul legislației europene privind serviciile digitale și nici procedurile clasice aplicabile motoarelor de căutare.