BNR cere Consiliului Concurenței să clarifice decizia privind mecanismul de stabilire a ROBOR, „greu de înțeles inclusiv de către specialiști”. Isărescu avertizează asupra posibilelor implicații „foarte serioase” asupra stabilității financiare

BNR solicită clarificări urgente, avertizând că interpretările eronate din spațiul public pot genera controverse neîntemeiate, așteptări nerealiste și pot pune în pericol stabilitatea financiară și politicile de creditare.
„Decizia Consiliului Concurenței legată de activitatea bancară pe piața monetară, care vizează o procedură tehnică, greu de înțeles inclusiv de către specialiști, are nevoie de o serie de clarificări pentru a nu genera confuzii suplimentare, așteptări nerealiste sau acuze nefondate cu efecte asupra stabilității financiare.

Consiliul Concurenței anunță că a câștigat deja procesele cu două bănci amendate pentru manipularea ROBOR

În primul rând, trebuie spus că investigația nu se referă în niciun aspect la Banca Națională a României ca administrator al sistemului de tranzacționare și generator de norme și regulamente de funcționare. Cel puțin așa precizează comunicatul Consiliului Concurenței: ”decizia nu a vizat reglementările sau politicile din sectorul bancar”. Dar, chiar dacă nu este vizată BNR, o serie de aspecte importante din perspectiva funcției BNR trebuie clarificate, mai ales că în informațiile publice care au precedat atât decizia cât și în comentariile ulterioare au apărut o serie de afirmații neclare și s-au ridicat întrebări legate de investigație. Acesta a fost motivul pentru care Guvernatorul BNR și alți membri ai Consiliului de administrație au căutat să clarifice o parte din aceste chestiuni apărute în raportările intermediare din timpul investigației, ca urmare a colaborării cu inspectorii de concurență”, se precizează în comunivcatul BNR.

Urmărește-ne în Discover

Adaugă-ne ca sursă preferată

„De asemenea clarificări este nevoie în continuare pentru a nu lăsa ca neclarități să genereze atât controverse neîntemeiate, așteptări nerealiste sau, chiar mai grav, efecte asupra stabilității financiare și asupra politicilor de creditare, importante atât pentru persoanele fizice cât și din perspectiva economiei ca atare, prin acuze dincolo de realitatea situației. De exemplu, președintele Consiliului Concurenței, dl. Bogdan Chirițoiu, a precizat că decizia Consiliului (neconfirmată de instanțe) consideră că (eventuala) diferență luată în discuție în ceea ce privește cotația ROBOR este de fracțiuni de procent față de un nivel presupus corect. Cu toate acestea, în diverse intervenții și comentarii din spațiul public, deja și în anumite inițiative legislative se vorbește de diferențe de procente, cu așa zisa motivație că ROBOR ar fi crescut prea mult, prea brusc de la 1,25% la 8,1% în doi ani. BNR a prezentat de-a lungul timpului, cât și recent, numeroase materiale care arată că, dincolo de faptul că ROBOR variază plus/minus un punct în jurul ratei de politică monetară, creșterea, e drept, spectaculoasă, din acei ani nu poate fi imputată băncilor, cât unei situații complexe generatoare de inflație globală care a impus la rândul ei creșteri de rate de dobândă pentru toate valutele sau monedele regionale. (A se consulta Rapoartele asupra inflației din perioada 2021-2023, / sau chiar materiale jurnalistice mai recente )

Alte articole

BCE mărește dobânzile din cauza războiului din Orientul Mijlociu. Se aşteaptă reacţia BNR

BNR, sub presiunea acuzațiilor privind inflația și menținerea cursului valutar. Politicieni și analiști economici contestă politica monetară: „Populația e păcălită. A tolerat episoadele cu inflație foarte mare”

Alte neînțelegeri au luat amploare în discuția publică după recenta decizie de amendare a băncilor participante la fixingul ROBOR. Pentru corecta informare a opiniei publice este necesară clarificarea în continuare de către Consiliul Concurenței cel puțin a următoarelor aspecte de consistență logică:

Dacă, așa cum susține comunicatul Consiliului din 7.06.2026, regulamentul și normele care se aplică la nivelul pieței monetare și procedurii de fixing sunt corecte, iar băncile au respectat aceste prevederi, este nevoie să se arate care sunt aspectele încălcate în Legea Concurenței și legislația internațională, maniera în care au fost nerespectate, cum s-au manifestat și dacă aceste prevederi nu intră până la urmă în conflict cu normele și regulamentele în funcțiune. Altfel, se subînțelege că regulamentul și normele conțin prevederi în contradicție cu legile respective și deci declarația legată de corectitudinea regulamentelor e de neînțeles.

Românii pot cere despăgubiri după amenzile-record date de Consiliul Concurenţei pentru manipularea ROBOR

Conform declarațiilor președintelui Consiliului Concurenței, „nu spunem că a avut loc un cartel clasic, că băncile s-au întâlnit între ele, s-au hotărât într-o după-amiază care să fie nivelul ROBOR”. Dacă ar fi fost vorba de așa ceva, aceste situații ar fi fost ușor de înțeles de oricine. Dar argumente legate de ”schimb de informații confidențiale și strategice, în special referitoare la preț” sau de ”transparența prea mare” a  tranzacțiilor, sunt cel puțin contradictorii fără alte explicații cu declarația citată inițial. Ar reieși în mod paradoxal că prea multă informație și prea multă transparență sunt considerate elemente care determină un comportament anticoncurențial. Or este cunoscut faptul că tocmai nivelul scăzut de informații și lipsa de transparență sunt considerate elemente care alterează climatul concurențial.
În legătură cu ”fracțiunile de procent” evocate de conducerea Consiliului și considerate suspecte în calculul ROBOR ca fiind determinate de comportamente neconcurențiale care au dus indicele la niveluri mai înalte, trebuie clarificat cum s-a făcut această apreciere și care ar fi nivelul ROBOR presupus a fi corect, față de cel publicat? De ce această judecată nu s-ar aplica și pentru scăderea ROBOR – consistentă și îndelungată în anumiți ani în perioada investigată? Pe această judecată se poate aprecia că în anumite perioade nivelul ROBOR publicat a fost prea mic față de cel considerat corect! Această clarificare este cu atât mai necesară cu cât se acceptă faptul evidențiat prin nivelul cotațiilor, că evoluțiile indicelui se înscriu de regulă în intervalul de plus/minus un procent în jurul dobânzii de politică monetară. Chiar daca legislația permite Consiliului să evite asemenea evaluări, gravitatea deciziilor luate și comunicate cere ca opinia publică să aibă parte de aceste clarificări suplimentare”, mai precizează BNR.

„Banca Națională a României a susținut demersul Consiliului Concurenței punând la dispoziție documentele solicitate și explicând pe larg rolul și implicarea Direcției Operațiuni de Piață în administrarea și buna funcționare a pieței monetare (și valutare, acestea fiind strâns legate) în procesul de stabilire al ROBOR (și al cursului valutar). Monitorizarea pieței monetare și valutare și publicarea nivelurilor de referință ale cursurilor valutare și ale ROBOR/ROBID sunt în atribuțiile acestei direcții. De asemenea, s-a explicat rolul Direcției Supraveghere și modul de intervenție al acesteia, dacă variațiile ROBOR sunt mai mari de plus/minus un punct procentual față de dobânda de politică monetară pentru o perioadă mai consistentă de timp – ceea ce ar indica o disfuncție la nivelul managementului lichidității în bănci și deci posibile probleme prudențiale. Abaterile de scurtă durată, care fac parte din fluctuațiile pieței, sunt de regulă corectate prin alte instrumente cum sunt cele verbale – care și ele fac parte din inventarul intervenționist de politică monetară (moral suasion) – așa cum s-a întâmplat cu mult prea invocata declarație a Guvernatorului BNR din data de 9 august 2022, ”băncile au sărit calul în privința ROBOR”. Aceste clarificări ar trebui să nu mai lase loc speculațiilor că declarația ar fi o dovadă a suspiciunilor BNR în privința pieței monetare! A fost un instrument legitim de reglaj, care a funcționat vizibil, și nimic mai mult!

Deciziile Consiliului Concurenței sunt extrem de importante și pot avea implicații foarte serioase asupra stabilității financiare și apetenței pentru creditare, cu consecințe numeroase. Pentru a fi acceptate, corectate sau respinse – după cum va fi cazul – ele trebuie  însă cât mai bine clarificate. Prea multă informație în legătură cu aceste subiecte, orice s-ar spune, nu are cum să nu fie binevenită!”, mai spune BNR.

Reacția ARB după decizia Consiliului Concurenței: „Un abuz excesiv și repetitiv construit pe o interpretare contestabilă a unor mecanisme esențiale de funcționare ale sectorului bancar”

„Băncile nu sunt vinovate și vor utiliza toate căile legale de atac pentru a anula decizia abuzivă, nefondată și injustă a Consiliului Concurenței care afectează pe nedrept reputația industriei bancare”, au transmis reprezentanții ARB.

Reacția vine la câteva zile după decizia plenului Consiliului Concurenței, anunțată duminică, de sancționare a 10 bănci cu amenzi în valoare totală de 3,73 miliarde lei (710 milioane euro), cea mai mare amendă din istoria instituției, pentru încălcarea normelor de concurență, respectiv legea concurenței și Tratatul privind Funcționarea Uniunii Europene, prin coordonarea comportamentului în cadrul procedurii de stabilire a ROBOR.

Băncile participante la stabilirea ROBOR și-au urmărit cotațiile și, chiar dacă nu au avut o înțelegere de timp cartel, comunicările dintre ele au dus la vicierea indicelui, ceea ce are un impact asupra creditelor în lei, a explicat, luni, președintele Consiliului Concurenței, Bogdan Chirițoiu, într-o conferință de presă privind decizia Plenului

Amenzile au fost aplicate celor 10 bănci, care au început luni să anunțe că le vor contesta, astfel:

• Banca Comercială Română SA: 577,36 milioane lei;
• BRD-Groupe Société Générale SA: 412,47 milioane lei;
• Banca Transilvania S.A.: 875,74 milioane lei;
• Banca Transilvania SA (pentru fapta realizată de OTP Bank România SA): 85,03 milioane lei;
• ING Bank N.V. Amsterdam Sucursala București: 405,91 milioane lei;
• Raiffeisen Bank România SA: 442,49 milioane lei;
• Exim Banca Românească SA: 96,49 milioane lei;
• CEC Bank SA: 332,98 milioane lei;
• UniCredit Bank SA: 431,03 milioane lei;
• Banca Comercială Intesa Sanpaolo România SA: 28,1 milioane lei;
• Libra Internet Bank SA: 45,86 milioane lei.

ROBOR este rata de referință a pieței monetare interbancare ce influențează calculul dobânzilor pentru creditele acordate persoanelor juridice (inclusiv entități ale statului, precum autorități publice locale), dar și calculul dobânzilor pentru persoanele fizice care au credite acordate anterior anului 2019 și nu au făcut cerere să treacă la IRCC

„Asociația Română a Băncilor va susține toate demersurile interne și internaționale în care se poate implica pentru a demonstra că băncile nu au manipulat ROBOR. Considerăm că această decizie fără precedent la adresa unei părți din infrastructura critică națională reprezintă un abuz excesiv și repetitiv construit pe o interpretare contestabilă a unor mecanisme esențiale de funcționare ale sectorului bancar, un sector de importanță critică pentru finanțarea economiei și pentru stabilitatea financiară”, se arată în comunicatul transmis.

Potrivit sursei citate, prin această decizie, România a fost scoasă de pe radarul investitorilor în zona financiar bancară și riscă să fie depunctată din cauza acestor derapaje. Implicațiile directe și colaterale ale unei asemenea decizii nu privesc exclusiv sistemul bancar și reputația acestuia, ci afectează stabilitatea financiară, asigurarea finanțării statului român și economia ca un întreg.

„Simplificările excesive, concluziile forțate și comunicarea cu tentă populistă utilizate pentru promovarea acestui subiect nu servesc interesului public, ci riscă să distorsioneze grav percepția asupra funcționării pieței bancare și reputației. Clienții băncilor cu credite ancorate în ROBOR sunt instigați să declanșeze procese colective pentru a recupera sume, dar băncile beneficiază de prezumția de nevinovăție și instanța nu s-a pronunțat printr-o hotărâre definitivă”, au comunicat joi oficialii ARB.
Reprezentanții bancherilor precizează că  nu este pentru prima dată în ultimii ani când sectorul bancar este supus acuzelor puternic mediatizate ale unei autorități.

„Într-un alt caz cu impact public ridicat, legat de modul de calcul al ratelor bancare, mai multe măsuri și sancțiuni aplicate instituțiilor bancare de ANPC au fost contestate și infirmate ulterior de instanțele de judecată. Reputația sectorului bancar românesc în ansamblu a fost încă o dată afectată”, au explicat oficialii ARB.

„Sectorul bancar din România funcționează într-un cadru strict reglementat, supravegheat și conformat. Considerăm că orice poziție a autorităților trebuie să fie caracterizată de maxim profesionalism, echilibru și responsabilitate. Sistemul bancar din România rămâne angajat ferm față de principiile concurenței loiale, corectitudinii, transparenței și respectării reglementărilor în vigoare. Sectorul bancar din România este unul dintre pilonii dezvoltării societății românești, având un rol critic în susținerea creșterii gradului de bunăstare al populației, dezvoltarea mediului de afaceri și buna funcționare a statului român”, au conchis reprezentanții bancherilor.

Cerere de explicații concrete privind stabilirea vinovăției
În acest context, Asociația Română a Băncilor (ARB) solicită public Consiliului Concurenței să ofere explicații concrete privind stabilirea vinovăției fără dovezi și comunicarea publică care provoacă confuzie și așteptări nerealiste legate de mai multe aspecte, conform comunicatului citat:

Specificarea reglementărilor încălcate
„În vederea clarificării aspectelor de fond ce fac obiectul acestei decizii, solicităm prezentarea elementelor de reglementare și de conduită concurențială ce au fost încălcate, cu precizarea și a mecanismelor prin care s-a produs distorsionarea pieței.

Banca Națională a României are rol de organizator, de reglementator și supraveghetor privind modul de funcționare a pieței monetare, conform Normei 4/1995 privind funcționarea pieței monetare interbancare. În condițiile în care Banca Națională a României are la dispoziție Regulamentul Uniunii Europene nr. 596/2014 pentru prevenirea abuzului de piață legat de manipularea indicilor de referință, considerăm că este necesară menționarea prevederilor concrete care se pretinde că au fost încălcate.

Încălcarea autonomiei instituționale a BNR
ROBOR are rol principal în transmisia politicii monetare, influențează funcționarea pieței monetare și stabilitatea financiară. Orice intervenție externă care reduce capacitatea Băncii Naționale a României  de a asigura un cadru funcțional al pieței monetare poate fi interpretată ca afectând autonomia instituțională în îndeplinirea mandatului.

Discuțiile concrete considerate „incriminatoare”
Condițiile și reglementările pe care trebuie să le respecte participanții la piață sunt extrem de riguroase astfel că se impune clarificarea acuzelor legate de discuțiile concrete invocate între reprezentanții băncilor. Această orchestrare bazată pe dezinformare publică aruncă o anatemă asupra sistemului bancar, iar fără prezentarea de probe concludente pare a fi mai degrabă o decizie dictată”, au conchis reprezentanții băncilor.