AUR propune amenzi de până la 10.000 de lei pentru oficialii care refuză să sărute drapelul de Ziua Drapelului. UDMR se împotrivește: „În comunism, partidul-stat stabilea cum să sărbătorim, la ce să ne uităm și când să aplaudăm”

Un proiect de lege inițiat de AUR și susținut inclusiv de parlamentari PSD și PNL propune reguli noi pentru organizarea Zilei Drapelului Național, inclusiv obligarea unor oficiali să sărute tricolorul și sancționarea refuzului cu amenzi de până la 10.000 de lei.

AUR vrea amenzi de până la 10.000 de lei pentru oficialii care nu sărută drapelul de Ziua Drapelului

Proiectul, care a trecut de Senat și se află acum la Camera Deputaților, modifică în mod semnificativ prevederile privind ceremoniile organizate pe 26 iunie, de Ziua Drapelului Național

Una dintre cele mai controversate prevederi este cea referitoare la oficialii care participă la ceremoniile dedicate tricolorului. Aceștia ar urma să fie obligați să sărute drapelul național, iar refuzul ar putea fi sancționat cu amendă cuprinsă între 5.000 și 10.000 de lei.

Urmărește-ne în Discover

Adaugă-ne ca sursă preferată

Citește și : Dominic Fritz anunță că USR refuză varianta de premier independent Luca Niculescu „Un premier este dependent de partidele din Parlament care îl susțin. Vom susţine un premier asumat şi, din punctul nostru de vedere, acest premier trebuie să fie Siegfried Mureşan”

Alte articole

Asistații social dintr-o comună condusă de AUR au transformat tricolorul în prelată pentru cărat gunoiul: „Nu mai există nici cel mai mic respect”

Rezultatul alegerilor din SUA agită pieţele financiare: Aurul şi argintul cresc puternic, dolarul scade, iar sectorul AI este sub presiune

De asemenea, proiectul prevede că oficialii care se „sustrag voluntar” de la participarea la ceremonii ar putea fi cercetați penal pentru abuz în serviciu.

Potrivit proiectului inițiat de AUR, instituțiile media audiovizuale, atât publice, cât și private, ar trebui să aloce cel puțin 30 de minute din program, pe parcursul zilei de 26 iunie, pentru marcarea Zilei Drapelului Național.

Nerespectarea acestei obligații ar putea fi sancționată cu amenzi de până la 20.000 de lei.

Proiectul mai prevede organizarea obligatorie a ceremoniilor de ridicare a drapelului pe catarg în toate unitățile de învățământ din România.

Autoritățile locale din toate orașele și municipiile ar urma să desemneze o „Piață a Tricolorului”, unde ar trebui instalat un catarg de 30 de metri. În Ziua Drapelului, pe acesta ar urma să fie arborat steagul național, cu dimensiunile de 300 x 200 de centimetri.

Inițiativa legislativă merge până la stabilirea textului unei rugăciuni care ar urma să fie rostită de preoți în cadrul ceremoniilor: „Dumnezeul nostru, Doamne Preaputernice, Cel ce binecuvântezi și sfințești toate, binecuvântează Drapelul Național al României! Că sfânt ești totdeauna acum și pururea și în vecii vecilor. Amin!”.

Proiectul a primit aviz negativ din partea Guvernului și a Comisiei de Învățământ din Camera Deputaților. Comisia Juridică a emis, în schimb, un aviz favorabil.

UDMR critică dur inițiativa

UDMR critică vehement inițiativa și anunță că nu o va susține la vot, afirmând că propunerile AUR încalcă autonomia cultelor și libertatea religioasă.

„Sărutarea drapelului la ordin, sub amenințarea amenzii? Asta vrea să introducă în lege inițiativa AUR. Demnitarii, directorii de școli și elevii desemnați ar urma să fie obligați să sărute tricolorul românesc, iar posturilor de radio și televiziune li s-ar impune ce să difuzeze de Ziua Drapelului Național.

Proiectul ar stabili inclusiv modul de desfășurare a ceremoniilor religioase, inclusiv în bisericile noastre. Acest lucru încalcă autonomia cultelor și libertatea religioasă”, transmite liderul grupului deputaților UDMR, Csoma Botond.

Citește și : Administrația Prezidențială dezminte zvonurile potrivit cărora România ar urma să trimită militari în Ucraina: „Nu luptă. Nu merg pe front. Este o manipulare alarmistă care distorsionează deliberat o decizie administrativă”

Deputatul UDMR compară prevederile proiectului cu practici din regimurile totalitare și susține că inițiativa ar impune o formă de manifestare patriotică.

„Naziștii le cereau oamenilor, prin salutul obligatoriu și jurămintele de credință, să își demonstreze public supunerea față de putere, iar în comunism partidul-stat stabilea cum să sărbătorim, la ce să ne uităm și când să aplaudăm”, mai arată acesta.

Csoma Botond spune că o astfel de abordare nu poate fi acceptată și respinge ideea ca patriotismul să fie demonstrat printr-un gest impus de autorități.

„Acum, aceeași mentalitate ar urma să fie readusă. Comunitatea maghiară din România este acasă aici. Nu acceptăm ca noi sau oricine altcineva să trebuiască să demonstreze, printr-un sărut dat la ordin, că își iubește țara”, a mai punctat Csoma Botond.