Cu șanse destul de mici să fie instalat premier, după ce PNL și USR au anunțat că nu–i vor susține guvernul, Eugen Tomac nu abandonează însă drumul spre Palatul Victoria, în ciuda riscurilor ca acesta să se oprească la votul din parlament.
Într-un interviu acordat Politico, premierul desemnat a explicat ce planuri are dacă va ajunge la șefia Palatului Victoria.
Întrebat cum are de gând să liniștească piețele financiare și agențiile de rating în ceea ce privește perspectivele economice ale României, Tomac a răspuns: ”Prin respectarea angajamentelor asumate, conform unui calendar pe care oricine îl poate verifica. Bugetul pentru 2026 se încheie cu un deficit de 6,2%, în scădere față de 7,6% în 2025. România s-a angajat să atingă un nivel de 5,1% în 2027. Această traiectorie nu este negociabilă. Nu vor fi introduse noi impozite pe muncă sau pe capitalul productiv. În schimb, vom continua să restructurăm partea de cheltuieli.
În paralel, vom restabili un dialog instituționalizat și permanent cu mediul de afaceri, deoarece politicile fiscale haotice de după 2022 ne-au costat credibilitatea și nu vom repeta această greșeală. Pentru agenții, trei ancore externe contează: finalul PNRR [finanțarea planului UE de redresare și reziliență în contextul Covid], facilitatea SAFE [care asigură programul de împrumuturi de apărare al UE] și aderarea la Organizația pentru Cooperare și Dezvoltare Economică. Atingerea la timp a acestor trei obiective este, sincer, mai importantă pentru spread-urile noastre decât orice angajament retoric pe care l-aș putea lua în acest interviu”.
Premierul desemnat a fost întrebat și cum va reuși să țină PSD de partea sa în timp ce pune în aplicare reforme fiscale de reducere a deficitului bugetar.
Tomac a răspuns că va colabora ”cu orice forță parlamentară pro-europeană care acceptă calculele bugetare”.
”Discuția sinceră pe care o voi purta cu PSD este aceeași pe care o voi avea cu orice alt partid: nu există loc pentru o nouă expansiune fiscală. Acest lucru nu înseamnă că îi uităm pe cetățenii vulnerabili sau pe pensionari. Puținele resurse pe care le putem aloca, pentru a ne asigura că acționăm în mod responsabil din punct de vedere fiscal, vor fi direcționate în această direcție.
Persoanele cu venituri mai mici din România au fost afectate de încetinirea economiei, de disciplina fiscală atât de necesară și de pierderea avantajului nostru competitiv, alături de creșterea prețurilor la energie, cauzată de suprapunerea șocurilor și crizelor externe. Situația lor dificilă nu va fi lăsată la coada listei mele de priorități. Vom găsi toate modalitățile posibile pentru a-i sprijini.
În același timp, trebuie să încurajăm spiritul antreprenorial și sectorul privat. Acolo se produce bogăția, iar cu cât avem mai multă bogăție, cu atât mai mult putem redistribui către cei mai puțin înstăriți”, a mai spus Eugen Tomac.
Premierul desemnat a subliniat și diferențele dintre programul său de guvernare și cel al lui Ilie Bolojan în privința reformelor fiscale și economice.
”În ceea ce privește traiectoria fiscală și criteriile de referință europene, există o continuitate deplină. Traiectoria de reducere a deficitului este aceeași. Acestea nu sunt prioritățile lui Bolojan sau Tomac. Sunt obiective și priorități naționale pentru România. Piețele și partenerii au nevoie de această continuitate și o vor avea.
Diferența se va remarca în accentul pus. În primul rând, o poziție fără echivoc în favoarea sectorului privat: statul încetează să mai pună piedici antreprenorilor. Vom organiza o consultare instituțională permanentă cu mediul de afaceri, vom publica un inventar public al tuturor autorizațiilor necesare pentru orice activitate comercială și le vom elimina pe cele care nu au niciun rost.
În al doilea rând, o abordare mult mai agresivă în domeniul digital și eliminarea barierelor birocratice pentru cetățeni și antreprenori. În al treilea rând, antreprenoriatul este prezentat în mod explicit ca un instrument de dezvoltare rurală, nu doar ca o chestiune specifică mediului urban. Un sat cu zece antreprenori este un sat plin de viață; un sat fără antreprenori este un sat pe moarte.
Guvernul meu se va concentra, de asemenea, pe accelerarea proiectelor din domeniul energetic, fie ele de stat sau publice. Mai multă energie înseamnă energie mai ieftină. Și, în cele din urmă, trebuie să îmbunătățim piețele noastre de capital. Europa trebuie să-și îmbunătățească piețele de capital, iar eu mă voi asigura că România își va juca rolul în acest sens”, a precizat Tomac.
În același interviu, Eugen Tomac a fost întrebat cum se va asigura că România respectă termenul limită de 31 august pentru realizarea reformelor esențiale și deblocarea fondurilor UE.
A răspuns subliniind că ”trei lucruri ne vor ajuta să ajungem acolo”.
”În primul rând, vom exercita o presiune maximă asupra antreprenorilor și autorităților pentru ca proiectele să fie finalizate până la 31 august. Va fi o vară toridă. Nu ne putem permite vacanțe în timp ce România pierde bani. Nu voi avea milă față de nimeni care nu depune efortul necesar.
În al doilea rând, nouă etape-cheie ale reformei trebuie încă adoptate sub formă de legi pentru a ne asigura că nu se pierde niciun euro. Unele dintre ele sunt dificile din punct de vedere politic. Mă aștept ca parlamentul să facă ceea ce partidele pro-europene s-au angajat deja să facă și să le adopte. Dacă parlamentul nu va lua măsuri, guvernul meu va recurge la toate instrumentele de care dispune, inclusiv la ordonanțe de urgență, acolo unde cadrul juridic permite acest lucru.
În al treilea rând, voi conduce personal orice negociere importantă cu Comisia Europeană. Experiența mea din Parlamentul European și relațiile pe care le-am construit acolo reprezintă un atu pe care România ar trebui să-l valorifice – și intenționez să le valorific”, a explicat premierul desemnat.
O întrebare adresată lui Tomac a fost: ”Vedeți riscul ca adoptarea unor măsuri de austeritate fiscală mai stricte de către o administrație ‘tehnică’ să sporească neîncrederea alegătorilor în politică și să alimenteze un sprijin mai mare pentru extrema dreaptă populistă?”.
Premierul desemnat a răspuns: ”Da, riscul este real și îl iau în serios. Restricțiile bugetare percepute ca fiind nedrepte — restricții care îi afectează mai întâi pe cetățeni și abia apoi pe cei privilegiați — alimentează într-adevăr tendințele extremiste. Prin urmare, prima sarcină a acestui guvern este să se asigure că ordinea este inversată. Statul își plătește partea care îi revine înainte ca cetățenii să plătească ceva nou.
Există însă și o problemă mai profundă. Alegătorii români nu sunt, în marea lor majoritate, împotriva Europei sau a responsabilității. Sunt pur și simplu sătui să li se spună un lucru în campaniile electorale și exact opusul a doua zi. Un guvern tehnic care să spună exact ce va face, cu un calendar precis, și apoi să și pună în practică aceste măsuri, reprezintă cel mai puternic răspuns la cinismul de care se hrănește extrema dreaptă populistă.
Dacă ne îndeplinim angajamentele față de Europa și cetățenii văd, în fiecare lună, rezultate concrete — deschiderea unei grădinițe, inaugurarea unui kilometru de autostradă, primirea la timp a unui voucher pentru energie, predarea unui spital —, beneficiul politic al acestor realizări este exact antidotul împotriva extremismului”.
Tomac a fost întrebat și dacă va colabora cu AUR, dacă va fi necesar, pentru a adopta legi.
A răspuns că respectă ”opinia și votul fiecărui cetățean român”, însă nu va accepta niciodată și nici nu va înțelege ”partidele politice care acționează împotriva interesului național al României, iar AUR a dat dovadă de un astfel de comportament în numeroase rânduri”.
Pe de altă parte, premierul desemnat a spus că ”împărtășește opinia” lui Nicușor Dan în ceea ce privește corupția potrivit căreia aceasta este ”un risc pentru securitatea națională și, pentru prima dată, aceasta este menționată oficial ca atare în Strategia de Apărare Națională”.
”Corupția slăbește statul și erodează încrederea dintre cetățeni și instituțiile publice. Prin urmare, consolidarea instituțiilor, transparența cheltuielilor publice, digitalizarea serviciilor publice și asumarea clară a responsabilității sunt esențiale”, a spus Tomac.
În interviu a fost atins și subiectul alegerilor prezidențiale anulate, prin întrebarea ”Statul mai are încă de făcut eforturi suplimentare pentru a explica alegătorilor ce s-a întâmplat în cadrul alegerilor prezidențiale din 2024, care au fost anulate?”.
Tomac a răspuns că, în opinia sa, ”faptele sunt clare”. ”Un candidat a încălcat legislația electorală românească și a beneficiat de un avantaj semnificativ față de ceilalți candidați. Desigur, cetățenii au dreptul să cunoască și să înțeleagă raționamentul care stă la baza deciziilor instituționale importante. Consider că raportul complet privind anularea alegerilor, odată ce va fi publicat, va contribui la clarificarea acestor aspecte”, a mai spus el, potrivit news.ro.