Think-tankul Expert Forum (EFOR) a realizat un raport legat de sancțiunile dispuse de AEP în perioada 2024-2025, care arată o ineficienţă majoră în sistemul de sancţionare a finanţării politice din România: doar 7 la sută din amenzile dictate de AEP contra partidelor politice sunt recuperate. Astfel, deşi au fost dispuse sancţiuni masive, rezultatele financiare reale pentru bugetul de stat sunt neglijabile.
„Un procent relativ redus din amenzi sau confiscări este plătit de contravenienţi fără a exista o contestaţie în instanţă sau fără a fi iniţiate proceduri de executare”, se arată în analiza EFOR, citată de news.ro.
Concret, din totalul de 6,1 milioane de lei amenzi impuse de AEP, s-au plătit efectiv doar 450.000 de lei (7 la sută). Lucrurile stau și mai prost în cazul confiscărilor: dintr-un total de 26,2 milioane de lei, statul român a recuperat doar 884.782 de lei, ceea ce înseamnă doar 3 la sută!
Același raportul identifică actorii politici care au atras cele mai mari sancţiuni în perioada analizată. AUR este lider detaşat la capitolul sumelor ce ar trebui returnate statului. „Cele mai mari sume confiscate se regăsesc la AUR, adică 18,6 milioane de lei, din care 13,2 milioane provin de la alegerile europarlamentare”, se arată în raport.
Fostul candidat la prezidențiale Călin Georgescu deţine recordul pentru cele mai mari amenzi individuale. Raportul notează că „s-au înregistrat doar trei cazuri de amenzi primite […] în valoare de 100.000 de lei, unul de 150.000 şi unul de 200.000 de lei, pentru campania lui Călin Georgescu”. Idolul suveraniștilor a plătit doar 32.500 de lei din amenda totală, restul fiind contestat în instanţă.
Experţii EFOR avertizează că, în forma actuală, „măsurile impuse de cadrul legislativ nu sunt proporţionale şi disuasive”, adică nu schimbă deloc comportamentul celui care le-a primit. Experţii electorali sunt de părere că se întâmplă aşa pentru că legea permite contravenienţilor să plătească „în termen de 15 zile de la înştiinţare, când pot achita o sumă redusă”, respectiv jumătate din minimul amenzii. Această portiţă legală face ca partidele să poată achita, în final, doar un procent infim din sancţiunea iniţială.
Recuperarea banilor este îngreunată şi de sistemul judiciar, raportul menţionând că „durata proceselor este mai degrabă una îndelungată” şi puţine contestaţii au fost soluţionate până acum. În prezent, există 62 de dosare pe rolul instanţelor, cele mai multe dintre acestea, 26 mai precis, vizând alegerile prezidenţiale. În paralel, AEP a trebuit să recurgă la măsuri extreme: în 214 cazuri, s-au transmis documente către Direcţia Juridică în vederea executării silite, deoarece contravenienţii nu au făcut dovada plăţii.
Preşedintele AEP, Adrian Ţuţuianu, a anunţat că instituţia pe care o conduce are în lucru un pachet de modificări legislative ce vizează, în principal, regimul finanţării partidelor politice şi al campaniilor electorale.
”Principalele mele priorităţi, încă de la începutul anului, sunt legate de o reformă electorală masivă, care include şi o nouă lege a finanţării partidelor politice”, a spus șeful AEP.
Unul dintre punctele sensibile identificate este legat de mecanismele de sancţionare. În forma actuală a legislaţiei, recuperarea sumelor sau aplicarea sancţiunilor nu este suficient de eficientă pentru a descuraja abaterile.
Preşedintele AEP a mai spus, în același context, că este necesară atât revizuirea cuantumului sancţiunilor, cât şi simplificarea procedurilor de aplicare a acestora. Majorarea amenzilor ar putea stimula conformarea partidelor la normele legale, în timp ce introducerea unor mecanisme mai clare de executare ar creşte eficienţa controlului.
De asemenea, AEP propune introducerea unor noi contravenţii şi chiar a unor posibile infracţiuni, în special în contextul mutării unei părţi semnificative a campaniilor electorale în mediul online.
”O parte importantă a finanţării şi a activităţilor de campanie s-a mutat în spaţiul digital, iar acest domeniu este insuficient reglementat în prezent”, a explicat Ţuţuianu.