Avertisment horror privind coborârea României la junk. Expert: ”Va fi lovitura fatală”. Cine ar urma să fie ”premier” în acest caz

Din punct de vedere economic, România este tot mai aproape de marginea prăpastiei, iar prelungirea crizei politice o apropie și mai mult de colaps. Suntem cu doar o treaptă deasupra categoriei de risc junk, iar viitorul nu se anunță fericit, din perspectiva agențiilor de rating.

Profesorul de economie Cristian Păun avertizează că agențiile de rating deja au transmis deja că perspectiva este una negativă. Iar retrogradarea la junk ar înseamna ”lovitura fatală” pentru România, în opinia expertului.

”Există astăzi riscul să ajungem pe ultima treaptă, junk e sub noi, iar agențiile de rating toate ne-au zis că perspectiva e negativă. Cum se marchează la ele perspectiva pe harta de risc? E o săgetuță care arată direcția pentru viitor, la noi e în jos, mergem către junk. Mersul către junk va fi lovitura fatală dată României”, este de părere Păun.

Urmărește-ne în Discover

Adaugă-ne ca sursă preferată

Ratingurile de credit, ce includ în subsolul lor și categoria junk, sunt acordate de agenții independente și arată dacă o țară este în măsură să își ramburseze creditorii.

Alte articole

Milionarul Murad, viziune sumbră pentru România: În septembrie vine criza adevărată! Va fi mai rău ca în Grecia

CEO al unei multinaționale din România are un „deja vu” înfiorător: Criza din România îi amintește de criza din Grecia

Citește și Lidl România deschide 15 noi magazine în 2026 și creează sute de locuri de muncă

Tot profesorul de economie Cristian Păun subliniază că retrogradarea la junk ar obliga România să apeleze la Fondul Monetar Internațional (FMI).

”Dacă noi intrăm în junk, nu știu cine ne va reface lichiditatea. În momentul în care intri în junk, prima reacție normală ar fi să ne aducem FMI aici lângă noi și să îl punem ‘prim-ministru’, pentru că altfel nu am avea credibilitate”, a explicat expertul, pentru adevarul.

Cifrele date publicității luni de Banca Națională a României (BNR) nu sunt deloc încurajatoare. Datoria externă totală a țării a crescut cu 1,087 miliarde de euro în primele patru luni ale anului, ajungând la 229,55 miliarde de euro la 30 aprilie 2026. Datoria externă pe termen lung a însumat 182,77 miliarde de euro, reprezentând 79,6 la sută din totalul datoriei externe, în creștere cu 1,4 la sută față de sfârșitul lui 2025.

De asemenea, investițiile directe ale nerezidenților în România au însumat 1,529 miliarde de euro în perioada ianuarie-aprilie 2026, comparativ cu 2,232 miliarde de euro în primele patru luni din 2025. Din această sumă, participațiile la capital, inclusiv profitul reinvestit, au totalizat 2,02 miliarde de euro, în timp ce creditele intragrup au înregistrat o valoare netă negativă de 491 milioane de euro.

Citește și Avertisment dur de la BNR: „Nici în vreme de război nu ai asemenea deficite. Fuşăreala te ajută o vreme, dar nu mult”