Avertisment dur de la BNR: „Nici în vreme de război nu ai asemenea deficite. Fuşăreala te ajută o vreme, dar nu mult”

Consilierul BNR Eugen Rădulescu avertizează România că este la un pas de un scenariu similar cu Grecia. „Îi faci pe oameni să nu mai vrea să muncească. Dacă le penalizezi munca, ei nu mai muncesc”, a spus el în cadrul unui interviu acordat Ziarului de Iași.

Rădulescu avertizează că dezechilibrele bugetare se reflectă deja în inflație, dobânzi mai mari și costuri crescute ale creditelor. În opinia lui, continuarea politicilor de creștere a cheltuielilor fără acoperire ar putea duce la agravarea problemelor economice.

”În 2006 aveam o datorie publică undeva pe la 11-12% din PIB. Foarte jos. Una dintre cele mai mici datorii publice din Europa, în orice caz. În 2025, am ajuns pe la 60% din PIB datorie publică, fără ca măcar în timpul acesta să facem ceva serios cu banii aceia.

Urmărește-ne în Discover

Adaugă-ne ca sursă preferată

Banii aceia s-au dus pur și simplu aiurea. S-au dus pentru a construi piste de biciclete prin sate înainte să avem canalizare. S-au dus pentru săli de sport pe unde nu e aproape nimeni să le folosească. S-au dus pentru asfaltări, borduri și alte lucruri de acest fel. S-au dus pentru măriri de salarii și de pensii în sectorul public, mult dincolo de ceea ce acceptă teoria economică”, spune Rădulescu.

Alte articole

BNR: Datoria externă a României a crescut cu un miliard de euro în primele patru luni ale anului

BNR cere Consiliului Concurenței să clarifice decizia privind mecanismul de stabilire a ROBOR, „greu de înțeles inclusiv de către specialiști”. Isărescu avertizează asupra posibilelor implicații „foarte serioase” asupra stabilității financiare

Datoria României a urcat la peste 60% din PIB, la 1.170 miliarde lei conform datelor din martie 2026

Acesta susține că teoria economică este foarte precisă în această privință. ”Eu nu cred că oamenii care au decis așa ceva n-au înțeles chiar nimic. Au avut și profesori pe lângă ei care le-au spus asemenea aiureli, cum este „wage-led growth”, una dintre cele mai mari monstruozități. Este ca și cum ai spune: mă iau de păr și încep să mă ridic singur în aer. Nu există așa ceva nicăieri în lume. Iar rezultatul este că am ajuns la o datorie publică de aproape 60% din PIB. Dar să știți că nu asta contează cel mai tare. Contează că noi, cu 60% datorie publică, plătim dobânzi mai mari decât Franța, care are o datorie publică de 120% din PIB.”, a spus el.

Întrebat dacă vede în România ca din punct de vedere economic să riscăm un scenariu ca în Grecia, Eugen Rădulescu a spus că acest risc este din ce în ce mai pronunțat.

”Și cu cât politicienii înțeleg mai puțin cât de grav este riscul în care suntem, cu atât ruptura s-ar putea să fie mai brutală. Pentru că la Grecia nu s-a întâmplat de azi pe mâine. Grecii au trăit mult peste mijloacele lor, peste cât produceau, timp de zeci de ani. Au intrat în zona euro, Uniunea Europeană s-a făcut că nu observă că ei își falsifică statisticile, s-a făcut că nu observă dezechilibrele. A venit, însă, ziua în care nu s-a mai putut”, subliniază consilierul BNR.

Aceste amintește că, la greci, a apărut Syriza, care a spus: „stați, că noi rezolvăm altfel lucrurile”, a câștigat alegerile și a făcut și un referendum.

„I-a întrebat pe greci dacă vor să accepte programul de austeritate cerut de creditori. Grecii au spus: nu, nu vrem. După șase luni, programul pe care l-au acceptat în final a fost mult mai dur decât programul pe care îl refuzaseră. Pentru că situația devenise de neținut. Nu mai primeau niciun ban și trebuiau să trăiască din veniturile pe care le aveau. Fiind în zona euro, nici nu se putea face ajustarea altfel decât prin tăieri nominale de salarii și pensii. Și asta au făcut. Au tăiat nominal salariile și pensiile. Aveau 15 pensii, n-au mai avut 15, au avut 12” a mai spus el.

Eugen Rădulescu, BNR: „Nici în vreme de război nu ai asemenea deficite”

Acestea subliniază faptul că deși România are cheltuieli cu investițiile mult mai mari decât aveam acum zece ani, rezultatele nu se văd.

”În afară de câteva autostrăzi, unde s-a mișcat ceva și unde chiar contează. () Este mult până departe și suntem întârziați. Nu avem încă nicio autostradă peste Carpați. Dar pe partea aceasta se mișcă totuși lucruri. (…) Avem de 60 de ani o structură administrativă neschimbată a țării. De 60 de ani. Nicio altă țară nu a mai rămas în forma în care era în perioada comunistă. Unele au făcut schimbări radicale, așa cum era normal. Nu-ți poți permite să ai 3.200 de localități într-o țară care are o populație în scădere, și încă într-o scădere destul de pronunțată. Acestea sunt forme de extracție de rente. Nenorocirea este că am ajuns în etapa în care nu mai avem resurse. Nu mai creștem cum am crescut până acum doi-trei ani. Acum creșterea este de 0,7-0,9%”, mai spune Rădulescu.

ANAF: Averi nejustificate de 540 de milioane de lei descoperite în ultimul an

Acesta amintește că România avea, în 2024 am avut un deficit de 9,3% din PIB. „Nici în vreme de război nu ai asemenea deficite. Și în același an am avut o creștere economică de 0,9%. Ce înseamnă asta? Ne-am împrumutat pentru ca să crească economiile vecinilor. Pentru că aproape tot deficitul bugetar s-a vărsat în deficit de cont curent. N-a crescut economia noastră, a crescut economia altora. Ne-am împrumutat ca să plătim muncitori din Coreea”, mai spune economistul.

Eugen Rădulescu susține că România ar putea adera la zona euro peste 10 ani, cel mai devreme, dacă nu refacem echilibrele.

„Ideea este că nouă ne trebuie echilibru. În momentul în care politicienii nu înțeleg — sau poate se fac că nu înțeleg — dezechilibrele pe care le generează sunt colosale”, spune Rădulescu.

Întrebat în ce monedă își ține economiile, Rădulescu a precizat că are încredere în leu.

„Niciodată nu am investit într-un singur lucru. Ideea este să nu-ți pui toate ouăle în același coș. Am acțiuni, am fonduri de investiții, am lei, am euro, am dolari, am de toate. Nu-mi pun problema să merg într-o singură direcție. Iar acum, când a început nebunia din ultimele săptămâni, nu mi-am schimbat leii în valută. Am luat pierderea, dar asta este. Face parte din regulile jocului. Fundamental, eu am încredere în leu. Sigur, dacă mai continuăm mult cu nebunii de genul „trebuie să ne crească pensiile și salariile”, lucrurile se schimbă”, mai spune Rădulescu.

Cum poate o familie cu venituri medii să nu fie „strivită” de inflație, rate și incertitudine: „Fetele mele au fost plecate și s-au întors amândouă în ţară”

Consilierul BNR Eugen Rădulescu susține că principala cheie a succesului pentru persoanele care încearcă să facă față crizei economice este munca cinstită și pregătirea continuă.

Întrebat, într-un interviu pentru Ziarul de Iași, cum ar putea o familie obișnuită, cu doi copii, venituri medii, oameni în jur de 40 de ani, să răzbească într-un cadru plin de inflație, rate și incertitudine, Rădulescu a răspuns: „Să muncească cinstit și să continue să învețe”.

„Primul lucru pe care i-aș sfătui ar fi să caute să muncească cinstit. Să nu fușărească. Fușăreala te ajută o vreme, dar nu mult. Vine ziua în care nu mai merge. Cred că și copiii mei au învățat acest lucru de-a lungul anilor”, a declarat Rădulescu.

Acesta susține că nu ar sfătui pe nimeni să plece din țară. „Fetele mele au fost plecate și s-au întors amândouă. Puteau să rămână pe unde au vrut, dar n-au vrut. Au zis că se întorc acasă și nu le pare rău”, a mai spus consilierul.

Rădulescu subliniază că este important să muncești cu cap.

„Nu numai să muncești cu capul, ci să muncești cu cap. Să-ți cauți un loc de muncă ce ți se potrivește. Să-ți facă plăcere să muncești. Dacă te duci la muncă doar ca la o corvoadă, nu ai făcut nimic”, mai spune acesta, care adaugă că există oportunități, sunt foarte multe.

„Nu trebuie să rămâi în localități în care nu se mișcă nimic, în afară de cazul în care ai o idee de afaceri pe care o poți dezvolta acolo. Există oportunități de afaceri și în orașe mai mici sau mai sărace, cum sunt Vaslui, Botoșani, Alexandria. Costurile încă nu sunt foarte mari, dacă ai o idee bună”, mai spune Rădulescu.

Eugen Rădulescu, BNR: „TikTok este o foarte bună chestie pentru distracție”.

Consilierul BNR subliniază că dacă vrei să cumperi de la Metro și să vinzi mai departe nu este o idee de afaceri.

„Comerțul nu mai aduce veniturile pe care le aducea cândva. Venirea marilor lanțuri de retail a micșorat extraordinar de mult marjele în comerț. Sfatul meu ar fi să rămână în țară, să-și găsească un loc de muncă potrivit, care le place, și să continue să se pregătească. Să continue să învețe. Să nu creadă că fără școală merge. Merge la noi o vreme. Am avut prim-miniștri care nu-și găsesc diploma de bacalaureat. Poate și-o găsesc până ies la pensie. Dar faptul că, pe unele porțiuni vizibile ale societății, avem o scară a valorilor complet întoarsă cu fundul în sus nu înseamnă că ea este valabilă peste tot”, mai spune Rădulescu.

Acesta subliniază că, la Banca Națională, a angajat sute de oameni de-a lungul carierii, dar niciodată pe nimeni pe pilă.

„Am dat concursuri pe bune, cu oameni pe care nu-i cunoșteam. Și, pe măsură ce au trecut anii, au venit oameni din ce în ce mai bine pregătiți. Acum vin oameni care au masterate făcute prin Occident. Aceste masterate pot fi făcute pe bune sau pe nebune, pot fi muncite sau fușărite. Dar îți dai seama imediat. De aceea facem interviuri, nu doar concursuri de dosare. Și se întâmplă ceva bun: omul deștept mai cunoaște un om deștept și îi spune: vino și tu, că o să fie bine”, mai spune Rădulescu.

Întrebat în legătură cu dorința a tot mai multor tineri de a deveni influenceri, tiktokeri, Rădulescu a precizat că „cei care fac asta ori se trezesc, ori ajung la un moment dat să vadă că și-au ratat viitorul. TikTok este o foarte bună chestie pentru distracție”.