Moștenirea grea lăsată de Bolojan. Prețurile record și crizele succesive au lovit economia și au golit buzunarele românilor

Mediul de afaceri din România traversează una dintre cele mai dificile perioade din ultimii ani, pe fondul unui val de măsuri fiscale și administrative care au schimbat radical situația pentru antreprenori. Criticii susțin că politica economică promovată de Ilie Bolojan a generat un șoc major pentru firme și populație, cu efecte care se resimt deja în creșterea prețurilor, reducerea consumului și încetinirea activității economice.

Vezi și Bolojan face un pas în spate pentru a debloca negocierile. Ce au stabilit în secret PNL, USR și UDMR, scenariile de pe masa lui Nicuşor Dan

În ultimele luni, companiile au fost nevoite să facă față unor creșteri de taxe și modificări repetate ale legislației fiscale. Printre cele mai importante schimbări se numără majorarea TVA standard la 21%, creșterea impozitului pe dividende la 16%, reașezarea cotelor reduse de TVA la 11%, majorarea accizelor și menținerea taxării suplimentare pe cifra de afaceri a băncilor la 4% pentru perioada 2025-2026.

Urmărește-ne în Discover

Adaugă-ne ca sursă preferată

Criza economică produsă de Ilie Bolojan

Creșteri de taxe, reguli noi de conformare, modificări succesive ale cadrului fiscal, presiune pe cash-flow, obligații administrative suplimentare și o avalanșă de corecții făcute ulterior prin ordonanțe.

Măsurile au schimbat direct calculele firmelor: TVA standard a urcat la 21%, impozitul pe dividende a fost ridicat la 16%, cotele reduse de TVA au fost reașezate la 11%, accizele au crescut, iar taxarea suplimentară pe cifra de afaceri a băncilor a fost menținută sau întărită la 4% pentru perioada 2025-2026.

Antreprenorii ajung să spună, pe românește, că „nu mai merge nimic”.

Felul în care guvernarea Bolojan a ales să aplice tratamentul a transformat o intervenție necesară într-un șoc dureros pentru firme.

Nu doar nivelul taxelor a lovit mediul privat, ci combinația dintre grabă, impredictibilitate și birocrație.

Sentimentul de sufocare: nu dintr-o singură măsură, ci din suprapunerea lor.

Dacă primul pachet a lovit prin taxe, al doilea a lovit prin reguli.

Obligația existenței unui cont de plăți în România, a lărgit motivele pentru care o firmă poate fi declarată inactivă fiscal, inclusiv lipsa situațiilor financiare anuale depuse la timp, și a făcut posibilă dizolvarea societăților care rămân în inactivitate.

A impus acceptarea plăților moderne pentru toți profesioniștii, a introdus o taxă logistică de 25 de lei pentru fiecare colet extracomunitar sub 150 de euro, a ridicat capitalul social minim pentru SRL-uri și a înăsprit regulile privind dividendele interimare și reconstituirea activului net.

Pentru firmele mari asta înseamnă departamente suplimentare și consultanță. Pentru firmele mici, înseamnă nopți pierdute, bani dați pe contabilitate și spaima permanentă că ai omis o hârtie.

Microîntreprinderile au fost puse la colț. Dacă nu depui la timp situațiile financiare sau dacă pierzi singurul angajat și nu îl înlocuiești rapid, poți trece la impozit pe profit.

Citește și Mihai Fifor: „Ilie Bolojan trebuie să plece”. Acuzații fără precedent la adresa liderului PNL și scenariul „Junk” pentru România