În Spania, de pildă, Agenția Meteorologică AEMET a emis deja coduri galbene pentru mai multe regiuni, din cauza unei „creșteri semnificative” a temperaturilor, în timp ce în nord-est sunt în vigoare avertizări portocalii de ploi și furtuni.
Prognoza meteo arată că orașe precum Sevilla, Zaragoza și Córdoba vor fi printre cele mai afectate, cu temperaturi care ar putea atinge 40°C la începutul săptămânii viitoare. Sunt așteptate și nopți tropicale, când valorile termice nu vor coborî suficient pentru a oferi răcire reală.
Și Franța, unde valul de caniculă de luna trecută a provocat mai multe decese, se confruntă din nou cu temperaturi ridicate, de până la 39°C în sud-vest și în zona Bordeaux.
Vezi și Prognoza meteo. Disconfort termic ridicat şi furtuni electrice aproape în fiecare după-amiază
În Portugalia, temperaturile cresc de sâmbătă și se vor menține ridicate săptămâna viitoare, cu valori care ar putea depăși 40°C în unele regiuni, potrivit meteorologului Maria João Frada.
„Vorbim deja despre temperaturi de aproximativ 35 până la 40°C la începutul săptămânii viitoare, dar pragul de 40°C va fi mai degrabă în zonele interioare, în Valea Douro, Valea Tajo și interiorul Alentejo”, a explicat Frada, precizând că pe coasta de vest valorile ar putea ajunge la 35°C.
Meteorologii italieni avertizează că un val de aer foarte cald dinspre nordul Africii va acoperi țara, aducând temperaturi sufocante în sud, iar la Florența sunt posibile maxime de până la 40°C.
Inclusiv țările mai răcoroase vor resimți valul de căldură. În câmpia Dunării din Bulgaria și România, temperaturile vor urca spre 38°C, iar la Budapesta până la 36-37°C, pe măsură ce masa de aer cald se extinde peste bazinul carpatic.
„Nu este doar o altă săptămână caldă; are amprenta clară a unui blocaj atmosferic, nu a unui episod trecător”, a spus Earth Ioanna Vergini, fondatoarea platformei wfy24. Ea susține că acest tip de val de căldură reflectă „noua normalitate” determinată de acumularea gazelor cu efect de seră.
„Ce arată acest episod în privința pregătirii este un decalaj structural tot mai mare. Europa de Sud s-a adaptat comportamental la căldură extremă: program modificat, siestă, obloane, dar acestea sunt adaptări comportamentale, nu biologice, și nu protejează infrastructura”, potrivit expertei.
De asemenea, Europa se confruntă tot mai des cu nopți tropicale în zona Mediteranei. Fenomenul afectează inclusiv sistemele publice, precum școlile, care iau în calcul modificarea programului de examene pentru a proteja elevii afectați de lipsa somnului.
„Căldura nocturnă susținută este probabil un risc mai mare pentru sănătatea publică decât vârful de temperatură din timpul zilei. Când minimele nu scad sub 20°C, iar în cazuri extreme rămân peste 25°C – ceea ce unii numesc nopți super-tropicale – organismul nu mai are fereastra de recuperare, iar sistemul cardiovascular rămâne sub stres continuu”, a explicat Vergini.