Cât de periculos este aparatul de aer condiționat la birou. Semnele că ești în pericol în cele opt ore de muncă

Pentru milioane de angajați, biroul înseamnă petrecerea a opt sau chiar zece ore pe zi într-un spațiu climatizat. În zilele caniculare, aerul condiționat oferă confort și este o alternativă mai sigură decât aerul poluat de afară. Specialiștii atrag însă atenția că un mediu răcoros nu este întotdeauna și sănătos.

Problema nu este aparatul de aer condiționat în sine, ci ceea ce circulă prin instalațiile de ventilație. În multe clădiri de birouri, aerul este recirculat pentru a reduce consumul de energie. Dacă filtrele și conductele nu sunt curățate periodic, acestea pot acumula praf, murdărie, spori de mucegai, bacterii și alți contaminanți care ajung ulterior în aerul respirat de angajați.

Umezeala favorizează dezvoltarea fungilor, iar depunerile provenite din diverse surse biologice pot declanșa reacții alergice și inflamatorii atunci când sunt inhalate. În plus, în aerul interior se pot regăsi particule fine, acarieni, alergeni și compuși chimici proveniți din produsele de curățenie sau din odorizantele utilizate frecvent în spațiile închise.

Urmărește-ne în Discover

Adaugă-ne ca sursă preferată

Vezi și STUDIU Consumul ridicat de aditivi alimentari, asociat cu un risc mai mare de diabet, cancer, hipertensiune aterială și boli cardiovasculare

Alte articole

Ce reguli ești obligat să respecți la instalarea aerului condiționat la bloc. Greșeala de montaj care atrage sancțiuni

La ce temperatură trebuie setat aparatul de aer condiționat vara. Sfaturile unui tehnician

Medicii folosesc de zeci de ani termenul de „sindrom al clădirii bolnave” pentru a descrie situațiile în care oamenii dezvoltă simptome care apar doar în timpul petrecut într-o anumită clădire și se ameliorează după ce părăsesc acel spațiu. Fenomenul este asociat, de regulă, cu o ventilație insuficientă și cu o calitate scăzută a aerului din interior.

Primele manifestări sunt adesea discrete și pot fi confundate cu oboseala acumulată sau cu o răceală ușoară. Printre cele mai frecvente semne se numără tuse uscată persistentă; iritații ale gâtului; ochi roșii sau senzație de usturime; strănut repetat; dificultăți de respirație; dureri de cap; episoade frecvente asemănătoare răcelii; agravarea simptomelor la persoanele care suferă de astm. Un indiciu important este faptul că aceste manifestări se reduc sau dispar după ce persoana pleacă de la locul de muncă.

Una dintre cele mai mari preocupări ale specialiștilor este reprezentată de particulele foarte fine, cunoscute sub denumirea de PM2.5. Din cauza dimensiunilor foarte mici, acestea pot pătrunde adânc în plămâni și favoriza procese inflamatorii care, în timp, cresc riscul apariției unor afecțiuni respiratorii. Persoanele cu alergii, astm sau alte boli pulmonare sunt cele mai vulnerabile la efectele unei calități slabe a aerului din interior.

Ce transformă un birou într-un mediu nesănătos

De cele mai multe ori, nu există o singură cauză, ci mai mulți factori care acționează simultan. Covoarele și mochetele curățate insuficient pot reține praf și impurități aduse de încălțăminte. Pereții umezi favorizează mucegaiul, iar utilizarea excesivă a odorizantelor, insecticidelor și produselor de curățenie cu miros puternic poate irita căile respiratorii, declanșând crize de astm la persoanele sensibile.

Cum poate fi îmbunătățită calitatea aerului la locul de muncă

Prevenția nu presupune întotdeauna investiții costisitoare, ci mai ales o întreținere regulată a sistemelor existente. Specialiștii recomandă curățarea și înlocuirea periodică a filtrelor instalațiilor de climatizare; dezinfectarea conductelor de ventilație; menținerea temperaturii între 23 și 25 de grade Celsius și a umidității între 40% și 60%; eliminarea rapidă a infiltrațiilor și a zonelor afectate de mucegai; reducerea utilizării odorizantelor și a substanțelor chimice cu miros puternic; îmbunătățirea circulației aerului proaspăt ori de câte ori este posibil și evaluarea periodică a calității aerului din interior.

De asemenea, angajații care prezintă simptome ale unei infecții respiratorii ar trebui să lucreze de acasă atunci când situația permite, pentru a limita răspândirea agenților patogeni în spațiile comune.

Dacă tusea, senzația de lipsă de aer, durerile de cap sau iritațiile apar în mod repetat doar la birou și dispar după plecarea acasă, medicii recomandă o evaluare de specialitate. În anumite cazuri, investigații precum spirometria sau alte teste respiratorii pot identifica din timp modificări ale funcției pulmonare, contribuind la prevenirea agravării unor afecțiuni existente.

Citește și Un produs destinat spălării rufelor, toxic. Explicațiile oferite de medicii oncologi