Solstițiul reprezintă cele două momente ale anului când Soarele se află la cea mai mare sau la cea mai mică înălțime față de ecuator. Pământul execută atât o mișcare anuală de revoluție în jurul Soarelui, cât și o mișcare diurnă de rotație în jurul axei polilor tereștri. Axa polilor Pământului nu este constant perpendiculară pe planul orbitei Pământului. Datorită acestui fenomen, cele două emisfere terestre sunt iluminate de Soare inegal în decurs de un an, fapt ce generează la latitudinile medii inegalitatea zilelor și a nopților, precum și succesiunea anotimpurilor.
Tradiția și superstițiile privind solstițiul de vară au rădăcini străvechi, fiindcă cea mai lungă zi (iluminată de Soare) a anului este considerată punct de balanță, de răscruce, de schimbare.
Cuvântul „solstițiu” provine din cuvintele latinești „sol”, care înseamnă soare, și „stitium”, care poate însemna „pauză” sau „oprire”, scrie AP. Solstițiul de vară este sfârșitul marșului anual al soarelui spre cer, când acesta face cel mai lung și mai înalt arc al său. Vestea proastă pentru iubitorii de soare: apoi începe să se retragă, iar zilele vor deveni puțin mai scurte în fiecare zi până la sfârșitul lunii decembrie.
Calendar ortodox 21 iunie 2026. Zi de mare sărbătoare, CRUCE ROŞIE. Ce români îşi serbează onomastic
Oamenii au marcat solstițiile de eoni prin festivaluri și monumente, inclusiv sărbătorile de ajun de la solstițiul de vară din Suedia și Stonehenge, care a fost conceput pentru a se alinia cu traiectoriile soarelui la solstiții.
Pe măsură ce Pământul se rotește în jurul Soarelui, o face sub un anumit unghi, ceea ce face ca lumina și căldura soarelui să cadă inegal asupra jumătăților nordică și sudică a planetei pentru cea mai mare parte a anului.
Solstițiile marchează momentele în care Pământul este înclinat cel mai mult, fie spre, fie spre depărtare de Soare. Aceasta înseamnă că emisferele primesc cantități foarte diferite de lumină solară, iar zilele și nopțile sunt cele mai inegale.
Cea mai scurtă noapte din an
La solstițiul de vară din emisfera nordică, jumătatea superioară a Pământului se înclină spre soare, creând cea mai lungă zi și cea mai scurtă noapte din an. Solstițiul de vară cade între 20 și 22 iunie. Anul acesta este 21 iunie.
SOLSTIŢIUL DE VARĂ 21 iunie 2026: Universul schimbă energia pentru următoarele 6 luni!
Opusul se întâmplă la solstițiul de iarnă din emisfera nordică: jumătatea superioară a Pământului se înclină cel mai mult față de soare, ceea ce duce la cea mai scurtă zi și cea mai lungă noapte a anului. Solstițiul de iarnă cade între 20 și 23 decembrie.
Dincolo de semnificația sa astronomică, solstițiul de vară este însoțit de numeroase tradiții și superstiții populare, multe dintre ele fiind transmise din generație în generație.
În credințele populare românești, perioada solstițiului și zilele din preajma sărbătorii Sânzienelor sunt considerate momente cu o puternică încărcătură simbolică, în care granița dintre lumea văzută și cea nevăzută devine mai fragilă.
Potrivit tradiției, în ziua solstițiului nu este recomandat să se spele rufe, să se coasă sau să se desfășoare alte activități gospodărești considerate obositoare. Se spune că nerespectarea acestor obiceiuri poate aduce ghinion sau poate afecta belșugul gospodăriei.
Totodată, bătrânii îi sfătuiau pe cei tineri să evite certurile și conflictele în această perioadă, existând credința că neînțelegerile apărute în ziua solstițiului se pot prelungi pe tot parcursul anului.
În unele regiuni ale țării, tradiția recomandă evitarea scăldatului în râuri și lacuri în preajma solstițiului, din cauza unor credințe populare potrivit cărora spiritele apelor ar fi mai active în această perioadă.
Etnologii subliniază însă că aceste interdicții fac parte din patrimoniul cultural și din imaginarul popular românesc, fără a avea o bază științifică.
Solstițiul de vară rămâne unul dintre cele mai importante momente astronomice ale anului și continuă să fie însoțit de numeroase obiceiuri și credințe care reflectă legătura strânsă dintre comunitățile tradiționale și ritmurile naturii.