Șeful Armatei, generalul Gheorghiță Vlad, vizat și de alte suspiciuni de trafic de influență la angajări în MApN (surse)

Dosarul DNA în care este implicat șeful Statului Major al Apărării, generalul Gheorghiță Vlad, ar reprezenta doar o parte a problemelor din Ministerul Apărării în care numele acestuia este invocat, potrivit unei investigații publicate de DeFapt.ro.

Publicația susține, citând surse din sistem, că mai multe angajări și transferuri considerate suspecte în MApN ar fi fost girate de generalul Gheorghiță Vlad.

Unul dintre cazurile principale pentru care este vizat șeful Armatei este cel al unor studenți de la UNEFS transferați la Academia Tehnică Militară fără respectarea procedurilor legale.

Urmărește-ne în Discover

Adaugă-ne ca sursă preferată

În această schemă, rolul principal ar fi fost jucat de generalul Mihai Șomordolea, fost secretar general al CSAT până în ianuarie 2026, a cărui fiică s-ar fi numărat printre beneficiarii transferurilor.

Alte articole

Ce salariu net primești dacă ajungi comandant de tanc în Armata Română. Etapele obligatorii pentru obținerea unui astfel de post

De ce nu și-a primit șeful Armatei telefoanele înapoi. Ce a cerut Gheorghiță Vlad instanței și de ce a pierdut

Citește și : Motivarea Tribunalului București în cazul fostei șefe a Jocurilor de Noroc, Odeta Nestor. Miza era un câștig de tip jackpot de peste 1 milion de euro

Șomordolea ar fi încercat să pună în aplicare această operațiune prin Direcția Generală Management și Resurse Umane din MApN, însă șeful structurii, generalul-locotenent George Spiridonescu, s-ar fi opus.

În acest condiții, potrivit sursei citate, s-ar fi ajuns la un circuit alternativ, prin implicarea directă a Statului Major al Apărării și a generalului Gheorghiță Vlad.

Operațiunea s-ar fi derulat chiar în birourile SMAp, cu ajutorul generalului în rezervă Mircea Anicescu, fost locțiitor al șefului DGMRU. Potrivit surselor citate de DeFapt.ro, rolul lui Anicescu ar fi fost să furnizeze modelele de documente necesare pentru ca transferurile să poată fi făcute.

Publicația mai arată că generalul Șomordolea nu s-ar fi mulțumit doar cu transferul fiicei sale de la UNEFS la Academia Tehnică Militară, după doi ani de studii civile, ci ar fi cerut ca înmatricularea acesteia să se facă direct în anul trei.

Conducerea Academiei Tehnice Militare ar fi refuzat însă o astfel de solicitare, considerată excesivă.

În același context, potrivit sursei citate, în 2025, deși academiile militare au cerut organizarea unei sesiuni suplimentare de examene pentru locurile neocupate, generalul Gheorghiță Vlad s-ar fi opus.

Sursele citate leagă disponibilitatea șefului Armatei de a-l ajuta pe Șomordolea de influența pe care acesta din urmă ar fi avut-o în CSAT, în timpul celui de-al doilea mandat al fostului președinte Klaus Iohannis.

Publicația notează că această influență ar fi contribuit la numirea lui Gheorghiță Vlad la conducerea Statului Major al Apărării, în noiembrie 2023, deși nu era considerat favorit pentru funcție.

În aceeași investigație apare și numele generalului Iulian Berdilă, menționat într-un comunicat DNA drept semnatar al unor documente adresate Ministerului Educației pentru a facilita transferurile studenților.

Potrivit surselor, și Berdilă ar fi avut un interes în relația cu Șomordolea, care ar fi încercat la acel moment să îi faciliteze preluarea poziției sale din CSAT după încheierea mandatului. Demersul nu s-a concretizat.

Generalul Gheorghiță Vlad ar apărea și în alte situații susceptibile de trafic de influență în Ministerul Apărării. Unul dintre cazuri o privește pe Florentina Ioniță, fosta șefă a Spitalului Militar din București, pusă la rândul ei sub acuzare de DNA.

Publicația susține că șeful Statului Major al Apărării ar fi încercat să o ajute să profeseze ca medic, deși legea nu i-ar fi permis acest lucru.

Potrivit sursei citate, o propunere în acest sens ar fi fost supusă la vot în Consiliul de Administrație al Spitalului Militar, iar colonelul doctor Tiberiu Nițu, reprezentant al Statului Major al Apărării, ar fi votat în favoarea demersului.

Sursele indică faptul că sprijinul acordat Florentinei Ioniță nu ar fi fost gratuit, ci ar fi fost legat de beneficii medicale oferite discreționar generalului Vlad și unor membri ai familiei sale.

Un alt caz menționat de publicație vizează un transfer la Secția de Informare și Relații Publice a Statului Major al Apărării, care s-ar fi făcut „țintit” pentru un civil dintr-o instituție a statului, fără respectarea condițiilor legale.

Soția șoferului generalului Vlad ar fi beneficiat și ea de un tratament preferențial, pentru că, deși era angajată ca personal civil, aceasta ar fi fost chemată în activitate ca subofițer, apoi detașată la cabinetul medical al SMAp, post pe care l-ar fi primit definitiv în acest an.

În investigație mai sunt descrise și două controverse în care apare numele său. Prima ține de declararea tardivă a unei sume de 330.000 de lei aflate în conturi deschise încă din 2000, dar nedeclarate până în 2024, după numirea lui la conducerea Statului Major al Apărării.

Citește și : CCR dezbate miercuri trei sesizări depuse de președintele Nicușor Dan. Ce legi a contestat șeful statului

A doua se referă la atacul informatic atribuit serviciului rus de informații militare, GRU, care ar fi compromis zeci de adrese de e-mail aparținând MApN, inclusiv conturi asociate Forțelor Aeriene Române.

Potrivit surselor citate de DeFapt.ro, vulnerabilitățile IT din Apărare i-ar fi fost semnalate în mod repetat generalului Gheorghiță Vlad, însă acesta le-ar fi ignorat.