Cutremur cu magnitudine 5.4. Ce oraşe din România sunt expuse în caz de seism major

În ziua de 26 Iunie 2026, la ora 14:48:48 (ora locală a României), s-a produs în PAKISTAN un cutremur semnificativ cu magnitudinea mb 5.4, la adâncimea de 10.0 km, anunţă INFP.

Tot vineri, s-a produs în MINDANAO, PHILIPPINES un cutremur puternic cu magnitudinea mb 6.2, la adâncimea de 60.0km.

Cutremurul s-a produs în apropierea următoarelor oraşe: 64km S de General Santos, 67km S de Polomolok, 81km S de Banga, 85km S de Malungun, 90km S de Koronadal.

Urmărește-ne în Discover

Adaugă-ne ca sursă preferată

Cutremur în România vineri dimineață. Ce magnitudine a avut

Alte articole

Cutremur în România vineri dimineață. Ce magnitudine a avut

Cutremur puternic și în California. Mai multe persoane au fost rănite, imagini șocante din timpul seismului

Cu o zi înainte, au fost seisme majore şi în SUA şi Japonia, în timp ce bilanţul cutremurului dinV enezuela creşte de la o oră la alta.-

Seismolog, după cutremurul devastator din Venezuela: „Nu cutremurul omoară oamenii, ci construcțiile”

„Nu cutremurul omoară oamenii, ci construcțiile!” Este una dintre concluziile seismologului Mihai Diaconescu după seismul puternic produs în Venezuela. Specialistul explică faptul că zona este cunoscută pentru cutremure de peste 7 grade, fiind influențată de mișcarea dintre placa Americii de Sud și placa Caraibelor, acolo unde tensiunile se acumulează constant și sunt eliberate prin astfel de evenimente.

Seismologul a explicat pentru Euronews România că după un cutremur de asemenea magnitudine, replicile pot continua zile sau chiar săptămâni, însă cel mai probabil nu vor mai atinge intensitatea șocului principal.

Citește și Cel mai puternic cutremur din Venezuela în ultimii 100 de ani. Explicațiile specialiștilor USGS despre fenomenul seismic major

„În primul rând, zona este recunoscută pentru producerea unor cutremure cu magnitudini de peste 7. Un seism semnificativ a avut loc în 2007 și a avut magnitudinea de 7,4. Acolo este vorba despre o falie care constituie granița dintre placa Americii de Sud și placa Caraibiană, la nord.

Este o falie transformantă, cu mișcări orizontale de aproximativ 20 de milimetri pe an, care induce o stare de stres între cele două plăci. În felul acesta se produc cutremurele, pentru că sistemul trebuie să se reechilibreze.

Un cutremur de o asemenea magnitudine are replici care se pot întinde pe durata câtorva zile, dacă nu chiar săptămâni, în funcție de condițiile locale. Ținând cont și de adâncimea la care a avut loc, de 10 kilometri, vorbim despre un seism superficial, cu efecte devastatoare pe plan local.

Sunt deja notate câteva aftershock-uri importante, unul de 7,2, altul de 6,9, dar și câteva de peste 5. Acestea vor continua să se producă, însă nu la aceeași magnitudine.

Nu cutremurul omoară oamenii, ci construcțiile. Dacă nu s-a construit conform unui cod seismic — iar aici rămâne de văzut în ce măsură Venezuela îl are și cât de bine a fost respectat — atunci pierderile de vieți omenești și pagubele materiale pot fi foarte mari. Dacă s-ar fi construit conform normelor antiseismice, probabil bilanțul nu ar fi fost atât de grav.

Vedem că unele blocuri au rămas în picioare, iar altele s-au prăbușit, ceea ce înseamnă că imobilele care au cedat aveau fie probleme de construcție, fie au fost afectate de-a lungul timpului de diverse vulnerabilități.”, a declarat Mihai Diaconescu.

Care sunt cele mai expuse orașe din România în cazul unui seism major

Cutremurele extrem de puternice care au avut loc miercuri, 24 iunie, în Japonia și Venezuela au stârnit noi dezbateri despre cât de pregătită este România în cazul unui seism major. Inginerul constructor Matei Sumbasacu, fondator al platformei Re:Rise și activist dedicat reducerii riscului seismic în România, a explicat unde ar fi cele mai mari probleme în țara noastră și ce se poate face pentru a minimiza riscurile. Acesta explică că prezicerea momentului unui viitor cutremur este extrem de grea,

„Predicția seismică presupune identificarea anticipată a trei elemente esențiale: momentul exact în care se va produce următorul cutremur, localizarea acestuia, zonele care vor fi afectate și magnitudinea estimată. Aceste trei componente sunt indispensabile pentru ca o predicție să fie realmente utilă. În prezent, deși există cercetări inițiate încă din anii 1960-1970 referitoare la așa-numiții precursori seismici – întrucât s-au observat într-adevăr anumite fenomene care apar, uneori, înaintea unor cutremure – principala dificultate constă în faptul că nu se cunoaște intervalul de timp dintre apariția acestor semnale și producerea seismului”, a explicat expertul într-un interviu pentru Adevărul.

Citește și EXCLUSIV Mircea Rădulian, directorul INFP, demontează mitul seismelor în lanț, după cutremurul din Venezuela

Acesta susține că aceste semne pot să apară cu câteva ore înainte, dar și cu câteva zile, săptămâni sau chiar luni înainte. „În București, în prezent, sunt deschise aproximativ zece șantiere de consolidare a clădirilor publice, derulate prin Programul Național de Consolidare a Clădirilor cu Risc Seismic. Pentru ca avansul să fie proporțional cu amploarea necesarului, am avea nevoie, probabil, de 50 până la 100 de astfel de șantiere active simultan”, mai spune Sumbasacu.

Acesta susține că, doar în București, există sute, ba chiar mii de clădiri care necesită intervenții de consolidare, iar progresele sunt total insuficiente raportat la ceea ce ar fi necesar. Sumbasacu susține că procesul de consolidare va dura zeci de ani, chiar și în cel mai optimist scenariu.

„Cutremurele vrâncene definesc hazardul seismic al României. Un cutremur major se resimte puternic în anumite regiuni ale țării, în special în zona extracarpatică. Deși aceste seisme afectează întreg teritoriul, într-o măsură mai mare sau mai mică, în regiunile din afara lanțului carpatic – adică Moldova, centrul țării, sudul, sud-vestul și estul – mișcarea seismică poate fi deosebit de violentă”, mai spune fondatorul Re:Rise.

Acesta subliniază că orașele cele mai expuse riscului sunt cele unde hazardul este ridicat. „Pe lângă București, putem enumera orașe precum Ploiești, Craiova, Galați, Brăila, Constanța și Iași, dar și municipiile mai mari din apropierea zonei Vrancei, cum ar fi Focșaniul – toate aceste centre urbane vor întâmpina dificultăți majore la următorul cutremur mare”, a explicat expertul.

Pentru orașele mai mici, situația este și mai dramatică, deoarece resursele financiare și logistice sunt extrem de limitate.

„În orașele mai mici – localități precum Vălenii de Munte, Moreni sau Câmpina, care au blocuri și construcții vechi – colapsul a două-trei clădiri ar putea paraliza complet atât serviciile de intervenție, cât și, mai ales, procesele de reconstrucție, recuperare și redresare. Aceste localități nu dispun de resursele financiare necesare pentru a reconstrui astfel de blocuri. Ne putem da seama de amploarea problemei chiar și în București, unde un singur bloc, cel din Rahova, a generat dificultăți uriașe privind relocarea oamenilor și refacerea clădirii. Imaginați-vă ce ar însemna aceeași situație pentru o primărie de dimensiunea unui oraș mediu, al cărei buget total anual este de aproximativ 10 milioane de euro, în condițiile în care reconstrucția unui singur bloc costă aproximativ aceeași sumă”, a subliniat Sumbasacu.

Acesta susține că vitală este pregătirea comunităților, pentru că acestea sunt de obicei cele care intervin primele.

„Pentru că într-o urgență, mai ales în cazul unui cutremur, indiferent de cât de bine antrenate sunt serviciile de urgență – care, de altfel, sunt excelente și solicitate internațional – comunitatea locală este întotdeauna prima care intervine. Așadar, fiecare dintre noi trebuie să reflecteze la rolul său în comunitatea în care locuiește, muncește sau învață, în funcție de statutul său social. Fiecare persoană face parte, poate, din mai multe comunități. Să ne gândim cum putem contribui, ce putem face pentru a ne ajuta semenii și să începem să reconstruim legăturile comunitare în România, să ne cunoaștem mai bine cu vecinii”, declară Sumbasacu.

„Este o acțiune extrem de eficientă, relativ ușoară și chiar plăcută de reducere a riscului seismic – să organizăm o întâlnire cu vecinii pentru a ne cunoaște și pentru a ne păsa mai mult unii de alții. Dacă reușim să schimbăm această atitudine și să facem ca românilor să le pese din nou de cei din jur, vom depăși mult mai bine următorul mare cutremur”, a conchis Matei Sumbasacu.

America de Sud și Japonia au fost lovite, miercuri, de mai multe seisme cu magnitudine cuprinsă între 6,9 și 7,5 grade pe scara Richter.

Situația cea mai dramatică este înregistrată în Venezuela, unde un cutremur de 7,2 pe scara Richter, urmat de un altul de 7,5, a lovit regiunea capitalei Caracas, dărâmând clădiri, blocând oameni sub dărâmături.

Bilanțul seismului din Venezuela a ajuns la peste 235 de morți și 4.300 de răniți, dar și multe persoane care sunt dispărute.