Două subiecte de interes major pentru bucureșteni au stârnit discuții aprinse: transportul public și alimentarea cu apă caldă și căldură.
„Ne-a ajuns cuțitul la os cu termoficare și transportul în comun, nu se mai poate, doua treimi din buget sunt subvenții la STB și Termo (…) Răbdarea mea ajunge la limită, o să dau cu toată lumea de pământ! Ne ia dracu’ dacă nu facem ceva. STB-ul ne costă de două ori mai mult decât ne costa RATB-ul”, a zis primarul Ciprian Ciucu.
Ulterior, acesta și-a explicat ieșirea nervoasă: „A trebuit să mă descarc, pentru că am acumulat în mine foarte, foarte multe lucruri la care am lucrat în fiecare zi și nu le spune nimeni”
La scurt timp după acest episod, primarul Ciprian Ciucu a ieșit din ședința CGMB, motivând că mai are treabă, potrivit b365.ro
STB și Termoenergetica sunt două dintre companiile care pun o presiune uriașă pe bugetul Primăriei Municipiului București (PMB). Ambele companii au acumulat datorii istorice și depind de subvenții consistente pentru a evita blocajele financiare și întreruperea serviciilor publice.
În cazul STB, costurile ridicate sunt generate de cheltuielile de operare, parcul de vehicule parțial învechit, numărul mare de gratuități și impactul lucrărilor de modernizare a infrastructurii de tramvai. Pentru menținerea transportului public, PMB acoperă aproximativ 84% din costurile companiei, prin subvenții care ajung anual la sute de milioane de lei.
În ceea ce privește sistemul de termoficare, rețeaua veche de zeci de ani pierde cantități uriașe de agent termic, provocând frecvent avarii și întreruperi ale furnizării apei calde și căldurii pentru mii de locuințe. În paralel, instalațiile de producție ale ELCEN au nevoie de investiții majore, infrastructura fiind puternic uzată. În acest context, reamintim de explozia produsă în aprilie la CET Vest, care a lăsat o mare parte din București fără apă caldă și căldură.
Pentru funcționarea Termoenergetica, PMB suportă aproximativ 60% din costuri prin subvenții. În total, datoriile cumulate ale STB și Termoenergetica către ANAF și alți creditori se apropie de 3 miliarde de lei, o povară care limitează capacitatea Primăriei de a finanța alte investiții importante pentru București.