Satul din România unde se vorbește „gumuțeasca”, o limbă veche de un secol. Cum a fost salvat de la uitare singurul jargon secret din România

Creatorii de conținut Andreia și Ionuț, cunoscuți prin proiectul „HaiHui în 2”, au ajuns în satul Mărgău, din inima Munților Apuseni, loc în care oamenii vorbesc o limbă secretă, veche de un secol. O bătrânică explică că limba gumuțească se vorbește doar „la nevoie”. De exemplu, „abrion” înseamnă lapte, la femeie îi zice „hazaică” și „doponește-te” este sinonim cu… „du-te de aici”.

Dicționar cu expresii din „gumuțeasca”

• Tălăuzești? = Vorbești gumuțeasca?/ înțelegi?
• Tălăuz = sticlă
• Munuc, s-asface deapsă! (Munuc! e un fel de „Băi!”) = Băi, e om bun!
• Munuc, s-asface spurav! = „Fii atent că e om rău!”
• Munuc, s-asface deapsă! = „E un om bun!”
• Munuc, atină gădineală! = „Să ceri mâncare!”
• Ţuică = găină
• Hoţ de lucruri = găinar
• A mânca = Gădină
• Gură = Gădinătoare
• Preot = codău
• Bani = piţule, goloji
• Om, bărbat = milău
• Femeie = milăiţă
• Ţigară = sfârlă
• Băutură = hurtez
• Prezenţa unei persoane = asface
• A dosi = diamante
• Porc = gomon
• Cal = ţolan
• Căruţă = toigă
• Poliţist = tistulaș

Citește și: Prezentatoare TV, mărturii emoționante după ce a aflat că are cancer: „Am primit rezultatele și au îndepărtat totul”

Urmărește-ne în Discover

Adaugă-ne ca sursă preferată

Mărgău, un oraș ascuns în Munții Apuseni, cunoscut pentru „Gumuțeasca”

Comuna Mărgău, situată în județul Cluj, este alcătuită din șase sate: Bociu, Buteni, Ciuleni, Mărgău, Răchițele și Scrind-Frăsinet. Situată într-un cadru montan deosebit, localitatea se află în apropierea Munților Vlădeasa, oferind peisaje spectaculoase și numeroase atracții naturale.

Mărgău este renumită pentru „limba gumuțească”, un jargon unic creat de geamgiii din sat. În trecut, aceștia formau o adevărată breaslă și călătoreau în întreaga țară pentru a produce, comercializa și monta geamuri. Pentru a putea comunica între ei fără a fi înțeleși de ceilalți, au dezvoltat un vocabular original, fără legături cu limba română, devenit astăzi un element de patrimoniu cultural local.

Printre cele mai importante tradiții ale comunei se numără „Măsurișul oilor”, un obicei pastoral organizat anual în Valea Firei, în satul Răchițele. Evenimentul marchează începutul sezonului de pășunat și reunește locuitori din întreaga comună, precum și participanți din localitățile învecinate, păstrând vie una dintre cele mai vechi tradiții ale zonei.

Din punct de vedere religios, comuna găzduiește două lăcașuri de cult reprezentative: Biserica „Sfinții Arhangheli Mihail și Gavriil” și Biserica Baptistă „Betel”.

Zona se remarcă și prin bogăția patrimoniului natural. Printre cele mai importante obiective se numără Peștera Mare de pe Valea Firei, Peștera din Piatra Ponorului și Peștera Vârfurașu, toate declarate monumente naturale speologice. De asemenea, turiștii sunt atrași de frumusețea Pietrelor Albe, a Cheilor Văii Stanciului și a Cascadei Răchițele, arii naturale protejate cu peisaje impresionante. Comuna face parte și din aria de protecție specială avifaunistică Munții Apuseni – Vlădeasa, recunoscută pentru biodiversitatea sa.

Mărgău este și locul de origine al unor personalități importante ale României. În satul Răchițele s-a născut Emil Boc (1966), fost prim-ministru al României și actual primar al municipiului Cluj-Napoca. Tot aici își au originile Teodor Șușman (1894–1951) și Iosif Capotă (1912–1958), cunoscuți pentru rezistența lor anticomunistă, precum și scrimerul Dumitru Mustață (1929–1977), care a reprezentat cu succes sportul românesc.

Citește și: Spike vorbește prima dată despre cum i-a furat sotia prietenului său Bordea: „Nu am luat nicio soție a niciunui prieten niciodată. Ea încerca să explice de vreo doi ani de zile că nu mai simte nimic pentru Bordea”