Magistrații cer despăgubiri de milioane pentru că nu au mai fost numiți în birouri electorale. Reacția șefului AEP

Despăgubirile cerute de magistrați în acest context totalizează 5,5 milioane de lei.

Magistrații reclamă, prin demersurile făcute în instanță, că ”au pierdut șansa de câștiguri materiale” prin faptul că nu au mai fost numiți în birouri electorale de circumscripție.

Pe rolul instanțelor ar fi, în acest context, 37 de procese, potrivit g4media.

Urmărește-ne în Discover

Adaugă-ne ca sursă preferată

Președintele Autorității Electorale Permanente(AEP), Adrian Țuțuianu, a explicat cum a început acest conflict dintre magistrați și stat.

Alte articole

Top pensii speciale 2026. Liderul clasamentului încasează într-o lună mai mult decât salariul mediu din România pe un an!

Un bărbat a primit 6 luni de închisoare după ce a cerut împușcarea magistraților: „Aplicați procedura de la 1907, trageți fără somație în îmbuibați, întâi trageți și apoi vedem ce vor”

”Reclamanții (…) au contestat hotărârile Biroului Electoral Central prin care au fost desființate birouri electorale de circumscripție în mai multe județe – vorbim aici de campaniile din 2024-2025 – și s-a dispus prin hotărâre de Birou Electoral Central reluarea operațiunii de desemnare a președinților și locțiitorilor acestor birouri electorale. La reluarea procedurii de desemnare, persoanele respective nu au mai fost nominalizate. Și, ca urmare, au înțeles că trebuie să dea în judecată statul român.

Reclamanții (…) au contestat hotărârile Biroului Electoral Central prin care au fost desființate birouri electorale de circumscripție în mai multe județe – vorbim aici de campaniile din 2024-2025 – și s-a dispus prin hotărâre de Birou Electoral Central reluarea operațiunii de desemnare a președinților și locțiitorilor acestor birouri electorale. La reluarea procedurii de desemnare, persoanele respective nu au mai fost nominalizate. Și, ca urmare, au înțeles că trebuie să dea în judecată statul român”, a spus Țuțuianu, în conferința de presă de marți, citat de Agerpres.

Citește și Diana Buzoianu pierde procesul contra RA-APPS: „Cine știe ce drepturi are RAAPPS să secretizeze tot, că doar au cumpărat imobilele alea cu bănuții de la mama și tata, nu din bani publici”

Potrivit lui Țuțuianu, magistrații au dat în judecată AEP, sub pretextul că ar fi continuator de drept al Biroului Electoral Central, precum și Ministerul Finanțelor, Ministerul de Interne, Guvernul, prefecții sau alte instituții ale statului român.

Prin aceste demersuri în instanță, magistrații cer

• indemnizația pe zi de activitate
• plata unei diurne de 2% pe zi din indemnizația de încadrare brută lunară
• plata de dobânzi penalizatoare
• plata de cheltuieli de judecată
• actualizarea acestor sume cu rata inflației.

Procesele sunt pe rol, iar unele au deja soluții pe fond, care nu sunt însă identice, potrivit g4media.

La 22 aprilie 2024, judecătoarea Adina Manolescu a dat în judecată AEP, statul prin Ministerul Finanțelor, Prefectura Argeș, Guvernul României și Ministerul Afacerilor Interne.

Magistratul reclama că după ce a fost desemnată, la 15 aprilie 2024, președinte al Biroului Electoral de Circumscripție Băiculești, Biroul Electoral Central a anulat procedurile de desemnare. Curtea de Apel Pitești și Înalta Curte au stabilit definitiv că hotărârile BEC au fost parțial nelegale. Doar că, între timp, alegerile s-au desfășurat, iar ea nu a mai putut fi repusă în funcție.

Judecătoarea a contestat decizia Biroului Electoral Central și a cerut despăgubiri pentru banii pe care i-ar fi câștigat dacă și-ar fi exercitat mandatul în biroul electoral. Curtea de Apel Ploiești i-a dat câștig de cauză și a stabilit că Statul Român prin Ministerul Finanțelor răspunde patrimonial pentru prejudiciul produs. Instanța i-a acordat 14.553 lei despăgubiri, plus diurnă, inflație, dobândă și 300 lei cheltuieli de judecată, considerând că a pierdut o șansă reală și serioasă de a obține aceste venituri.  Decizia poate fi atacată cu recurs.

La Alba Iulia în schimb, trei procurori – Rareș Titilincu, Dan Ciornei și Andra Maria Papp-Todea – au făcut demersuri similare la Curtea de Apel, cerând despăgubiri de 21.700 de lei fiecare, adică indemnizația electorală, diurna de 2 la sută pe zi, dobânzi, actualizarea cu inflația și cheltuieli de judecată.

Curtea a decis că Biroul Electoral Central nu mai avea capacitate procesuală, deoarece își încetase activitatea după validarea rezultatelor alegerilor, Guvernul, MAI, Instituția Prefectului și AEP nu aveau calitate procesuală pasivă deoarece nu au emis actele administrative considerate nelegale iar Statul Român prin Ministerul Finanțelor nu poate răspunde într-un litigiu de contencios administrativ doar pentru că reprezintă statul.

Prin urmare, judecătorii de la Curtea de Apel Alba Iulia au respins acțiunea față de toți pârâții. Decizia nu este definitivă și poate fi atacată cu recurs.

Președintele AEP, Adrian Țuțuianu, spune că a cerut conducerii Consiliului Superior al Magistraturii (CSM) o întâlnire la care să fie clarificate aspecte legislative esențiale, astfel încât situațiile de acest fel să nu se repete la următoarele alegeri.

”În cazul a 24 de dosare soluționate la fond s-a admis excepția lipsei calității procesuale pasive a AEP, iar în alte cinci dosare instanțele au apreciat că AEP are calitate procesuală pasivă în cauză. Partea bună pentru AEP este că Înalta Curte de Casație și Justiție a statuat că nu avem calitate procesuală pasivă în aceste cauze. Patru dosare aflate în fond sunt în curs de soluționare, sunt în faza de administrare a probelor și două dosare soluționate inițial în defavoarea AEP, câștigate ulterior în recurs. Faptul că AEP a invocat o excepție și a fost admisă nu înseamnă că n-ar putea răspunde statul român. Știți foarte bine, statul român răspunde prin Ministerul Finanțelor. Vom vedea care va fi finalul acestor procese”, a spus șeful AEP.

Citește și Se complică dosarul lui Ciucu. Noi probe la DNA, Denise Rifai și Odeta Nestor i-au agravat situația primarului Capitalei