Diana Șoșoacă a fost trimisă în judecată pentru patru infracțiuni de lipsire de libertate în mod ilegal

Diana Șoșoacă a fost trimisă în judecată după ce, potrivit procurorilor, ea și fostul soț au sechestrat o echipă a televiziunii italiene Rai Uno, venită să îi ia un interviu în 2021.
Andrei Ene
16 iul. 2026, 16:08
Diana Șoșoacă a fost trimisă în judecată pentru patru infracțiuni de lipsire de libertate în mod ilegal
Sursă foto : Inquam Photos / Octav Ganea

Europarlamentara Diana Șoșoacă, președinta SOS România, a fost trimisă în judecată de Parchetul General pentru patru fapte de lipsire de libertate în mod ilegal. În același dosar a fost trimis în judecată și fostul soț al acesteia, Silvestru Șoșoacă.

Dosarul are la bază incidentul din decembrie 2021, când o echipă a postului italian Rai Uno a ajuns la cabinetul de avocat al Dianei Șoșoacă pentru a-i lua un interviu.

Potrivit procurorilor, patru persoane, dintre care trei jurnaliști și un martori, ar fi fost împiedicate să plece din încăpere.

„În data de 10 decembrie 2021, cei doi inculpați au lipsit de libertate patru persoane (trei persoane vătămate și un martor), care fuseseră invitate în incinta cabinetului de avocat din București al inculpatei în vederea realizării unui interviu.

Citește și : CCR amână pentru toamnă pronunțarea pe sesizarea depusă de Sorin Grindeanu pe legea SAFE

În același context, cel de al doilea inculpat (n.r. Silvestru Șoșoacă) a exercitat acte de violență asupra uneia dintre persoanele vătămate, lovind-o cu pumnii în zona umărului și peste braț și smulgându-i masca sanitară de pe față”, precizează Parchetul General.

Anchetatorii susțin că reacția Dianei Șoșoacă ar fi fost provocată de întrebările adresate de unul dintre jurnaliști, nu de o presupusă faptă penală comisă de membrii echipei de presă. Conform Parchetului, cei aflați în cabinet au fost supravegheați în timpul interviului de către celălalt inculpat și un martor.

Dosarul a fost trimis spre judecare la Înalta Curte de Casație și Justiție. Trimiterea în judecată nu echivalează cu stabilirea vinovăției, aceasta urmând să fie decisă de instanță.

Diana Șoșoacă este cercetată, în alt dosar, pentru promovarea în public a cultului persoanelor condamnate pentru genocid, crime împotriva umanității sau crime de război, precum și pentru promovarea unor idei fasciste, legionare, rasiste sau xenofobe.

În acest dosar sunt cercetate și presupuse fapte de negare, contestare, justificare sau minimalizare a Holocaustului, precum și ultraj.

Acuzațiile privind propaganda legionară au legătură, potrivit informațiilor prezentate, cu participarea europarlamentarei la comemorarea lui Corneliu Zelea Codreanu și a altor membri ai Mișcării Legionare, organizată în noiembrie 2024 la Tâncăbești, în județul Ilfov.

„E dreptul meu să consider pe cine vreau eu patriot”, declara atunci Diana Șoșoacă despre Codreanu, într-o transmisiune pe Facebook.

Ulterior, după invalidarea candidaturii sale la alegerile prezidențiale din 2024, Diana Șoșoacă a făcut noi declarații despre liderul legionar, într-o transmisiune online.

„Din acest moment, s-a terminat cu România, nu mai există stat, nu mai există nimic. Nu pot să spun decât «Trăiască Legiunea și Căpitanul» care au fost omorâți de aceeași putere ji**nească care a acționat și acum. Rușine tuturor!”, spunea Șoșoacă într-un live pe Youtube.

Citește și : Ciprian Ciucu, din vacanţă la Poliţie: „Sunt nevinovat în primul rând, nu am luat mită şi nu am luat şpagă. Nu am picat pe nicio interceptare”

Parlamentul European a ridicat, în aprilie 2026, imunitatea europarlamentarei, la solicitarea Parchetului General, în contextul cercetărilor referitoare la presupuse fapte de propagandă legionară comise în perioada mandatului său.