Dieta Kilimanjaro stârnește interes în rândul specialiștilor în nutriție și sănătate publică. Aceasta este asociată cu un risc mai redus de apariție a bolilor cardiovasculare și a altor afecțiuni legate de obezitate.
Regimul alimentar, inspirat din obiceiurile tradiționale ale comunităților din apropierea muntelui Kilimanjaro din Tanzania se bazează în special pe cereale integrale, leguminoase, alimente fermentate și produse vegetale locale. Printre ingredientele frecvent consumate se numără meiul, fasolea, bananele platain și diverse legume bogate în fibre și antioxidanți.
Citește și: Cum a slăbit Roxana Blenche 20 de kilograme. Dieta pe care a ținut-o după ce a născut: „Am avut un blocaj”
Totodată, cei care țin dieta consumă băutura tradițională mbege, preparată din banane și mei fermentat. Cu toate că are o cantitate de alcool, aceasta face parte din alimentația și cultura locală de generații întregi.
Oamenii de știință au analizat efectele schimbării alimentației pe voluntari din Tanzania. Participanții care au trecut temporar la o dietă occidentală, bazată pe produse procesate precum mezeluri, pâine albă și cartofi prăjiți, au prezentat în doar două săptămâni semne de creștere a inflamației în organism și modificări asociate unei funcționări mai slabe a sistemului imunitar. În schimb, persoanele obișnuite cu alimentația occidentală care au adoptat pentru o perioadă dieta tradițională est-africană au înregistrat o reducere a markerilor inflamatori.
Rezultatele sugerează că tipul de alimente consumate poate influența rapid procesele biologice în apariția bolilor cronice.
Meiul este văzut drept un aliment cu indice glicemic redus, ceea ce înseamnă că determină creșteri mai lente ale glicemiei după masă. Menținerea unui nivel stabil al zahărului din sânge este asociat cu un risc mai mic de diabet de tip 2 și boli cardiovasculare.
Bananele plantain completează aportul de fibre alimentare, contribuind la sănătatea digestivă și la menținerea senzației de sațietate pentru perioade mai lungi.
Dieta Kilimanjaro include și produse fermentate, recunoscute pentru efectele benefice asupra microbiomului intestinal. Bacteriile benefice din intestin joacă un rol important în reglarea inflamației și în funcționarea sistemului imunitar. Tot mai multe cercetări indică faptul că echilibrul florei intestinale poate influența riscul apariției unor afecțiuni precum diabetul, bolile cardiovasculare și obezitatea.
În numeroase țări occidentale, o proporție importantă a alimentației zilnice este reprezentată de prouse ultra-procesate precum produsele de patiserie, gustările sărate, prepatele prăjite și deserturile industriale.
Citește și: Dieta cu varză murată și friptură a lui Kennedy Jr. face furori la Casa Albă. Avertismentul nutriționiștilor