ÎCCJ urmează să pronunțe joi verdictul în procesul restanțelor salariale de 4,8 miliarde de lei ale magistraților

Înalta Curte de Casație și Justiție (ÎCCJ) urmează să pronunțe joi verdictul în procesul pe care l-a deschis Guvernului privind cele 4,8 miliarde de lei restanțe salariale câștigate de magistrați în urma proceselor din ultimii ani.

Guvernul a fost obligat încă din data de 5 mai de către Curtea de Apel București să plătească toate restanțele salariale ale magistraților în termen de 10 zile, în caz contrar judecătorii stabilind pentru Executiv amendă și penalități uriașe.

Executivul a depus, alături de Ministerul Finanțelor, recurs împotriva deciziei Curții de Apel București, judecat în 9 iulie de ÎCCJ, care a stabilit data pronunțării sentinței pentru 23 iulie.

Urmărește-ne în Discover

Adaugă-ne ca sursă preferată

Reprezentantul Guvernului a cerut, la proces, sesizarea CCR privind articole din legea contenciosului administrativ, pentru a se stabili dacă o instanță poate impune Executivului alocări bugetare suplimentare. Mai mult, acest aa dorit să se afle dacă este constituțional ca instanțele să stabilească drepturi peste alocările bugetare stabilite prin lege.

Alte articole

EXCLUSIV Grindeanu, despre soluțiile pentru depășirea crizei politice: ”O să vedem dacă președintele ne mai cheamă la consultări”. Poziție fermă privind scenariul unei colaborări PSD-AUR

Sorin Grindeanu anunță care este soluția PSD pentru ieșirea din criza politică: „Voi continua să lucrez la formarea unei majorități care să excludă voturile extremiste”

Guvernul a cerut și sesizarea Curții de Justiție a Uniunii Europene cu o întrebare preliminară, solicitând ca, până la o decizie a CJUE, procesul să fie suspendat.

Citește și : Legea salarizării, suspendată de instanţă încă din faza de proiect. Curtea de Apel București a admis cererea Sanitas/ Dragoş Pîslaru: „A cântat iar ciocârLia”

La dezbaterile pe fond, reprezentantul Guvernului a reclamat nelegalitatea deciziei Curții de Apel din 5 mai, pentru că obligă Guvernul să aloce bani unei anumite categorii profesionale. În plus, termenul de 10 zile pentru punerea în aplicare a deciziei a fost considerat mult prea scurt.

ÎCCJ a dat în judecată, la sfârșitul lunii martie, Guvernul și Ministerul Finanțelor, pentru „refuzul nejustificat de a pune la dispoziția reclamantei sumele necesare pentru achitarea drepturilor salariale restante stabilite prin hotărâri judecătorești definitive”.

Demersul instanței vine după ce Guvernul a decis să amâne plățile în acest an și să folosească sumele alocate magistraților pentru pachetul social de măsuri pentru persoanele vulnerabile.

Anterior, la termenul din 5 mai de la Curtea de Apel București, instanța a admis întru totul cerea instanței supreme, inclusiv solicitarea ICCJ privind sancționarea Guvernului pentru neplata restanțelor.

Curtea a obligat Guvernul să pună la dispoziția ÎCCJ cei 4,8 miliarde de lei, sumele necesare achitării salariilor restante ale judecătorilor și ale celorlalte categorii profesionale.

În plus, a impus Guvernului un termen de 10 zile, după ce decizia va rămâne definitivă, pentru a plăti restanțele magistraților. În caz contrar, Guvernul României şi Ministerul Finanţelor vor fi sancționate cu o amendă reprezentând 20% din salariul minim brut pe economie pe zi de întârziere, precum și penalități de 1%/zi din suma de plată.

Astfel, pentru patru luni de întârziere, guvernul ar trebui să plătească penalități de 1 miliard de euro.

Premierul Ilie Bolojan a sesizat CCR privind un posibil conflict juridic de natură constituțională între Guvern și ICCJ.

„Instanța de judecată s-a substituit puterii executive și legislative în materie bugetară și a gestionării finanțelor publice. Sarcina puterii judecătorești, conform legii și Constituției, este de a interpreta și de a aplica legile existente, iar din punctul de vedere al juriștilor Guvernului instanța își depășește sfera de competență atribuită constituțional pentru că, potrivit legii 500/2002, elaborarea proiectului bugetului de stat, rectificările bugetare și alocarea sumelor din fondul de rezervă bugetară reprezintă atribute exclusive și suverane ale puterii executive și legislative”, a spus Bolojan.

Citește și : România contestă și prin Ministerul Finanțelor poprirea pe conturile ROMATSA dispusă la cererea Pfizer

Premierul a mai subliniat atunci că instanța nu are competența și nici legitimitatea de a stabili cum se distribuie banii publici, acuzând că este un „act care reprezintă o ingerință directă în activitatea executivă a statului”.

După anunțul premierului privind sesizarea CCR în litigiul cu instanța supremă, Înalta Curte a reacționat cu noi acuzații de „presiuni asupra justiției” la adresa Executivului.