BNR intervine în scandalul manipulării ratelor românilor. Mugur Isărescu sare în apărarea băncilor, avertisment în dosarul ROBOR

Banca Națională a României avertizează că sancționarea a 10 bănci de către Consiliul Concurenței cu 3,7 miliarde de lei, respectiv cu 5-7% din venituri, conduce la o situație critică din perspectiva efectelor economice și financiare. Potrivit BNR, nivelul record al amenzii generează un prejudiciu direct semnificativ băncilor și poate afecta capacitatea sistemului bancar de a finanța populația, economia și sistemul public, inclusiv percepția agențiilor de rating.

În luna iunie, Consiliul Concurenței a anunțat că a sancționat 10 bănci cu amenzi în valoare totală de 3,73 miliarde de lei (710 milioane de euro), pentru încălcarea normelor de concurență, respectiv legea concurenței și Tratatul privind Funcționarea Uniunii Europene, prin coordonarea comportamentului în cadrul procedurii de stabilire a ROBOR.

Așadar, băncile au fost amendate de Consiliul Concurenței cu 5-7% din veniturile brute pentru stabilirea unor metodologii comune, comunicări între traderi și publicarea cotațiilor ROBOR în perioada de fixing, astfel încât s-au putut influența una pe cealaltă, fără să fie însă vorba de un cartel. Amenzile sunt cele mai ridicate dintre cele aplicate vreodată de Concurență, scrie Profit.ro.

Urmărește-ne în Discover

Adaugă-ne ca sursă preferată

BNR, respectiv cabinetul guvernatorului Mugur Isărescu, califică situația drept critică, deoarece nivelul amenzii propuse generează un prejudiciu direct semnificativ băncilor și poate afecta capacitatea sistemului bancar de a finanța populația, economia și sistemul public, inclusiv percepția agențiilor de rating.

Alte articole

Avertisment de la BNR pentru milioane de români cu credite. Cum au fost furați oamenii cu rate, Andreea Crețulescu: „Cred că statul român cunoaștea situația”

Alertă de la BNR despre banii românilor: „Modelul Grecia e aproape! Ei s-au prăbușit la 250% din PIB datorie, noi picăm la 65%”

Citește și BNR lansează o nouă monedă din argint dedicată Hortensiei Papadat-Bengescu. Cât va costa

Banca Națională arată că estimarea unei eventuale influențe asupra indicelui ROBOR prin mecanismul sancționat de Concurență ar presupune identificarea unui nivel de referință considerat corect, respectiv nivelul pe care indicele I-ar fi avut în absența presupusei creșteri artificiale. În lipsa unor date care să permită determinarea acestui nivel ipotetic, procentul creșterii artificiale nu poate fi calculat în mod obiectiv, susține BNR.

”În consecință, nu poate fi cuantificat nici prejudiciul individual al consumatorilor rezultat ca urmare a acestei presupuse creșteri, întrucât acesta ar depinde direct de diferența dintre indicele aplicat și nivelul care ar fi fost considerat corect. Prin urmare, în această ipoteză, singurul prejudiciu care poate fi estimat este cel produs asupra stabilității financiare prin aplicarea măsurilor avute în vedere de către autoritatea de concurență”, conform BNR.

”Din perspectiva efectelor economice și financiare care pot fi cuantificate, situația analizată este critică”, deoarece nivelul amenzii propuse generează un prejudiciu direct semnificativ pentru instituțiile de credit vizate și poate produce efecte negative asupra stabilității financiare, asupra intermedierii bancare și asupra economiei în ansamblu.

Concret, Banca Națională susține că pot fi avute în vedere următoarele categorii de impact:

(i) Prejudiciul financiar direct suportat de instituțiile de credit vizate. ”Doar prin acest canal, rentabilitatea economică a sectorului bancar se va reduce suplimentar în anul 2026, în condițiile în care aceasta se situează deja, începând cu anul 2010, la un nivel inferior tuturor celorlalte sectoare relevante ale economiei. O asemenea reducere a profitabilității ar afecta capacitatea băncilor de a genera capital intern, de a menține rezerve adecvate și de a susține în continuare finanțarea economiei reale”.

(ii) Impactul asupra stabilității financiare și asupra capacității de creditare. ”Nivelul excepțional al amenzii poate afecta și capacitatea acestora de a susține creditarea populației, a companiilor și a sectorului public. În condițiile în care instituțiile de credit funcționează pe baza unor cerințe stricte de capital și lichiditate, diminuarea semnificativă a profitabilității poate conduce la o reducere a capacității de consolidare a capitalului și, implicit, la o temperare a finanțării economiei. În acest context, efectul amenzii ar avea implicații asupra întregului sector bancar (dincolo de instituțiile vizate), prin deteriorarea percepției investitorilor, a creditorilor externi și a agențiilor de rating cu privire la riscul asociat pieței bancare din România”.

(iii) Implicații asupra economiei și finanțelor publice. ”Efectele directe și indirecte ale amenzii sunt de natură să reducă activitatea economică, într-un context în care aceasta se situează deja sub nivelurile prognozate. O eventuală reducere a creditării sau o creștere a costurilor de finanțare poate afecta investițiile private, consumul, finanțarea companiilor și capacitatea economiei de a susține creșterea pe termen mediu. De asemenea, pe termen mediu și lung, reducerea profitabilității sectorului bancar poate afecta negativ veniturile bugetare provenite din impozitul pe profit, contribuțiile aferente activității bancare și alte taxe plătite de instituțiile de credit. În același timp, deteriorarea percepției externe asupra sectorului bancar românesc poate avea consecințe severe asupra costurilor de finanțare ale statului român și economiei, precum și asupra atractivității mediului investițional”.

Având în vedere argumentele oficiale furnizate până la data documentului (02.07.2026), BNR spune că nu înțelege fundamentul deciziei Consiliului Concurenței: ”Cu atât mai mult, în acest context, subliniem că, pe baza argumentelor furnizate până la acest moment, nu înțelegem fundamentul deciziei autorității de concurență și, prin urmare, concluziile acesteia ar trebui interpretate cu prudență”.

Vezi și Noua lege a salarizării. Profesorii atrag atenția că un lector universitar are salariul mai mic decât un asistent, ce alte anomalii mai sunt în noul proiect de lege