Clienții băncilor ar putea deschide procese împotriva instituțiilor financiare pe baza deciziei Consiliului Concurenței privind fixingul ROBOR, ceea ce ar putea genera costuri mai mari decât amenda-record de 710 milioane de euro aplicată celor 10 bănci implicate, potrivit unui raport al Băncii Naționale a României (BNR).
„Ne raportam la un document oficial dat de Banca Nationala., raportul de stabilitate finaciara. acolo este invocat fix acest moment prin care Consiliul Concurentei a dat bancilor importante din Romania amenzi de 3,7 miliarde de lei pentru ca au trucat Roborul. Roborul se stabileste printr-o formula complicata. Toate aceste banci au fost amendate de Consiliul Concurentei, dar nu se spune cat timp au trucat acest Robor, pe ce perioada.
Vezi și Rabla 2026. Care sunt condițiile de eligibilitate și actele necesare pentru înscriere
Eu cred ca statul roman cunoastea situatia pentru ca printr-o Ordonanta de Urgenta in 2019, statul a mai dat un indicator la care sa raportam acele dobanzi, nu ROBOR, ci IRCC. Practic, se stia la nivel national. Faptul ca abia in 2022 vine Consiliul Concurentei e cam tarziu, dar eu m-am obisnuit ca statul prin instrumentele sale sa reactioneze cu intarziere”, a declarat jurnalista România TV, Andreea Crețulescu.
În iunie, Consiliul Concurenței a sancționat băncile cu 3,7 miliarde de lei (710 milioane de euro), acuzând coordonarea comportamentului prin schimburi de informații „confidențiale și strategice” în stabilirea ROBOR, ceea ce ar fi distorsionat rezultatul acestuia. Este cea mai mare amendă aplicată vreodată de Consiliu, echivalând cu 5-7% din veniturile brute ale băncilor, cu toate că inițial s-a discutat o sancțiune de 10%. BNR a criticat dur decizia, spunând în Raportul de Stabilitate Financiară din iunie 2026 că amenda ar putea avea repercusiuni mai grave decât s-a estimat inițial.
„Amenda impusă de Consiliul Concurenței poate conduce la inițierea de litigii de către clienții băncilor care au avut credite la o rată a dobânzii indexată în funcție de ROBOR”, se arată în raport.
Potrivit BNR, valoarea despăgubirilor în cazul unor astfel de procese ar putea depăși chiar cuantumul sancțiunii aplicate de autoritatea de concurență. „Aceste litigii pot genera pierderi semnificativ mai mari decât cuantumul amenzilor aplicate, pe termen mediu și lung”, avertizează instituția.
Litigiile deschise de clienții români și impactul amenzii ar putea afecta stabilitatea sistemului bancar și economia României. Conform BNR, costurile suplimentare s-ar adăuga unui context economic deja fragil, caracterizat prin deteriorarea cadrului macrofinanciar internațional și scăderea perspectivelor de creștere economică pentru 2026. Acest lucru ar putea majora riscul de nerambursare a creditelor, mai ales în cazul companiilor nefinanciare.
BNR a cerut explicații de la Consiliul Concurenței. Instituția vrea răspunsuri la mai multe întrebări: „(i) care sunt prevederile legale încălcate în condițiile în care regulamentul și normele pieței monetare sunt considerate corecte și respectate, (ii) cum poate fi interpretat drept comportament anticoncurențial un schimb de informații într-un cadru caracterizat prin reguli de transparență, precum și (iii) cum se poate determina nivelul ROBOR presupus a fi corect, față de cel publicat”. Mai mult, BNR a atras atenția că două dintre băncile sancționate, CEC Bank și Exim Banca Românească, sunt instituții de stat. Astfel, acestea ar putea necesita recapitalizare cu fonduri publice, ceea ce ar pune o presiune suplimentară pe bugetul de stat.
BNR susține că amenda este „excesivă” în comparație cu alte cazuri similare din Uniunea Europeană. De pildă, sancțiunile impuse în scandalul Libor au fost de 30 de ori mai mici. În plus, valoarea amenzii depășește suma totală a tuturor sancțiunilor aplicate de Consiliul Concurenței în ultimul deceniu.
„Investigând experiențele altor state membre, nivelul amenzii este unul excepțional, de natură să creeze o imagine viciată asupra funcționării sectorului bancar românesc în ansamblu, cu repercusiuni profunde care pot determina realocări ale unor jucători importanți sau scăderea investițiilor pe termen scurt și mediu”, a transmis BNR.
Pe de altă parte, Banca Națională decide miercuri dacă modifică sau menține dobânda cheie, o hotărâre care poate influența ratele, costul împrumuturilor și evoluția inflației în perioada următoare.
Zi decisivă pentru milioane de români cu credite. Consiliul de Administrație al Băncii Naționale se reunește în ședința de politică monetară, iar decizia privind dobânda cheie va influența costul împrumuturilor, evoluția inflației și perspectivele economiei în perioada următoare.
Așteptările sunt ca dobânda să fie menținută la nivelul actual. Consiliul de Administrație al BNR decide astăzi dacă modifică sau păstrează dobânda cheie, aflată în prezent la 6,5%. În contextul inflației ridicate, al măsurilor fiscale și al încetinirii economiei, specialiștii se așteaptă ca banca centrală să mențină actualul nivel al dobânzii, ceea ce înseamnă că ratele românilor nu vor scădea prea curând.