Examenul de Evaluare Națională ar putea fi eliminat. În ce condiții s-ar face admiterea la liceu

Subiectele de la Evaluare Națională și Bacalaureat sunt elaborate de profesori aflați la catedră, selectați anual în comisii naționale, iar secretizarea lor este prioritatea numărul unu a ministerului, a declarat pentru Libertatea Sorin Ion, secretar de stat în Ministerul Educației.

În fiecare toamnă, Ministerul Educației organizează un apel public pentru completarea și reînnoirea grupurilor de lucru. Pot participa cadre didactice cu experiență, care au predat în ultimii ani și îndeplinesc criterii privind vechimea și activitatea profesională. „Evident, sunt niște condiții minimale de vechime, de experiență, de CV, pentru că nu putem lua debutanți. Principala condiție este ca cel puțin în ultimii trei ani acești profesori să fi fost la catedră efectiv, pentru că, altfel, pierdem legătura cu realitatea”, continuă oficialul.

Pentru fiecare disciplină, continuă Sorin Ion, există o comisie formată din aproximativ zece profesori. Ministerul încearcă să evite ca aceste grupuri de lucru să fie alcătuite exclusiv din profesori de la colegii naționale, iar motivul este cât se poate de simplu.

Urmărește-ne în Discover

Adaugă-ne ca sursă preferată

Citește și: Salarii profesori 2026. Cât vor câștiga cadrele didactice din învățământul preuniversitar și universitar potrivit noii Legi a salarizării

Alte articole

Ministrul Educației, Mihai Dimian, propune introducerea perchezițiilor corporale pentru combaterea fraudelor la examenul de Bacalaureat

Cluj, primul județ ca rată de promovare la Bacalaureat 2026. Bucureștiul nu se află în primele cinci, în timp ce Ilfov este la coada clasamentului

„Selectăm persoane nu neapărat dintr-o singură zonă. Și nu mă refer la zona geografică. Noi nu trebuie să avem doar componenți din colegii naționale, care pot avea o percepție puțin deformată asupra nivelului general al elevilor din România. Trebuie să avem oameni care provin din toate tipurile de școli. La Bacalaureat, de exemplu, avem în comisiile de elaborare a subiectelor și profesori din colegii, dar și din licee tehnologice”, explică Sorin Ion.

Subiectele folosite la examen sunt stabilite în ziua probei, continuă oficialul.  „În jurul orei 4.00 dimineața, are loc tragerea la sorți a variantelor de subiecte care vor ajunge în toate centrele de examen din țară. De ce la această oră? Pentru că urmează alte două etape: verificarea subiectelor oficiale, iar apoi traducerea acestora în limba minorităților naționale. Și o să vă dau un exemplu concret din ce se întâmplă la matematică. În primul rând, dimineața, subiectul este verificat cu foarte mare atenție. Suntem conștienți ce ar însemna să se strecoare acolo o greșeală. Apoi, această variantă este tradusă în limbile minorităților. După cum bine știți, în România poți susține examenul de matematică și în sârbă și în croată, să nu mai vorbim de maghiară, germană, practic în orice limbă solicitată de un elev care-și desfășoară studiile într-o școală cu predare în limba respectivă”.

Sorin Ion spune că există două tipuri de scurgeri de informații: cele provenite din interiorul sistemului, considerate cele mai grave, și cele generate după ce subiectele ajung deja în centrele de examen. „În fiecare an, suntem judecați pentru această scurgere de subiecte. În primul rând, într-un mod total neplăcut pentru noi, subiectele sunt transmise de persoanele responsabile exact de securitatea lor – în cazul acesta iese un document PDF original.  Și asta este marea noastră nemulțumire: că subiectele pleacă de la o persoană implicată în gestionarea lor. Anul acesta, eu însumi am făcut o plângere oficială pentru scurgerea de subiecte”.

Oficialul a explicat că astfel de incidente se întâmplă an de an, deși la nivel de minister au fost luate măsuri drastice de secretizare.

Una dintre propunerile vehiculate în ultimii ani a fost montarea unor dispozitive care să blocheze semnalul telefoanelor mobile în timpul examenelor. Sorin Ion spune însă că o astfel de soluție este imposibil de aplicat. În schimb, ministerul analizează posibilitatea utilizării unor tehnologii care să detecteze dispozitivele electronice deținute de candidați.

Examenul de Evaluare Națională ar putea fi eliminat. În ce condiții s-ar face admiterea la liceu

Pe termen lung, examenul de Evaluare Națională ar putea fi regândit, a precizat secretarul de stat. În opinia sa, examenul are în prezent două funcții distincte: oferă o imagine asupra nivelului sistemului de educație și stabilește ierarhia pentru admiterea la liceu.

„Ministerul introduce din această toamnă evaluările standardizate, iar dacă acestea se vor dovedi relevante și comparabile între școli pe parcursul unui ciclu complet de învățământ, rezultatele lor ar putea permite revenirea la media claselor V-VIII ca criteriu de admitere”.

În acest scenariu, Evaluarea Națională și-ar putea păstra doar rolul de instrument de diagnostic al sistemului, fără a mai decide accesul elevilor la liceu. „În cazul ideal, dacă evaluarea standardizată va da rezultatele scontate, se poate renunța la Evaluarea Națională de clasa a VIII-a cu rol de ierarhizare”.