Nicușor Dan iese mai puternic din cel mai nou sondaj CURS. Câți români resping scenariul suspendării președintelui și alegerile anticipate

Rezultatele sondajului CURS arată că, în ciuda nemulțumirilor față de actuala situație politică, majoritatea românilor nu consideră că soluția este reluarea alegerilor parlamentare sau demiterea șefului statului.

Românii nu vor alegeri anticipate

Întrebați dacă sunt de acord cu organizarea alegerilor parlamentare înainte de termen, 58% dintre respondenți au declarat că se opun unei astfel de măsuri. Doar 33% susțin organizarea alegerilor anticipate, în timp ce 9% nu au știut sau nu au dorit să răspundă.

Diferența dintre cei care resping această variantă și cei care o susțin este de 25 de puncte procentuale, ceea ce indică faptul că, deși există nemulțumiri față de climatul politic, acestea nu se traduc automat într-o dorință majoritară de organizare a unui nou scrutin parlamentar.

Urmărește-ne în Discover

Adaugă-ne ca sursă preferată

Vezi și SONDAJ CURS. AUR conduce detașat în intențiile de vot, bătălia pentru locul al doilea se dă între PSD și PNL

Alte articole

Românii au decis în cine au cea mai mare încredere! Numele surpriză de pe primul loc este peste Nicușor Dan și George Simion. Sondaj CURS

SONDAJ CURS. AUR conduce detașat în intențiile de vot, bătălia pentru locul al doilea se dă între PSD și PNL

Suspendarea lui Nicușor Dan, respinsă de majoritatea respondenților

Un rezultat similar apare și în cazul suspendării și demiterii președintelui Nicușor Dan. Potrivit sondajului CURS, 57% dintre respondenți spun că nu sunt de acord cu această procedură, în timp ce 31% o susțin. Alți 12% nu au exprimat o opinie.

Astfel, tabăra celor care resping suspendarea este cu 26 de puncte procentuale mai numeroasă decât cea a susținătorilor măsurii.  De asemenea, cercetarea evidențiază că procentul persoanelor nehotărâte este mai mare în cazul suspendării președintelui decât în cel al alegerilor anticipate.

Cele două scenarii au fost lansate de AUR

Alegerile anticipate și suspendarea președintelui Nicușor Dan au intrat oficial în dezbaterea politică la începutul lunii iulie, după ce conducerea AUR a decis demararea ambelor proceduri.

Consiliul Național de Conducere al AUR a votat, la 1 iulie, începerea demersurilor pentru suspendarea lui Nicușor Dan și pentru organizarea alegerilor anticipate. Partidul a invocat, între altele, refuzul șefului statului de a face o a doua nominalizare de premier și a anunțat că parlamentarii săi nu vor susține un guvern al coaliției propuse de președinte.

În schimb, liderul PSD, Sorin Grindeanu, a declarat că nu există motive constituționale care să justifice suspendarea președintelui. La rândul său, Nicușor Dan s-a pronunțat împotriva organizării alegerilor anticipate, susținând că acestea ar prelungi instabilitatea politică și că nu garantează formarea unei majorități capabile să guverneze.

Ce prevede Constituția

Alegerile anticipate și suspendarea președintelui sunt două proceduri distincte, reglementate de Constituție.

În cazul alegerilor anticipate, președintele poate dizolva Parlamentul doar dacă Legislativul nu acordă votul de încredere pentru formarea unui Guvern în termen de 60 de zile de la prima solicitare și după respingerea a cel puțin două propuneri de premier. Chiar și în această situație, dizolvarea Parlamentului reprezintă o opțiune a șefului statului, nu o obligație.

În ceea ce privește suspendarea președintelui, aceasta poate fi inițiată doar pentru fapte grave prin care sunt încălcate prevederile Constituției. Propunerea trebuie semnată de cel puțin o treime dintre parlamentari și aprobată de Parlament, după consultarea Curții Constituționale.

Dacă suspendarea este votată, referendumul pentru demiterea președintelui trebuie organizat în cel mult 30 de zile, iar decizia finală aparține cetățenilor.

Citește și Românii au decis în cine au cea mai mare încredere! Numele surpriză de pe primul loc este peste Nicușor Dan și George Simion. Sondaj CURS

Cum a fost realizat sondajul

Sondajul CURS a fost realizat în perioada 14–24 iulie 2026, pe un eșantion reprezentativ de 1.108 persoane cu vârsta de peste 18 ani. Cercetarea a fost realizată prin interviuri telefonice asistate de calculator (CATI), are o marjă maximă de eroare de ±3%, la un nivel de încredere de 95%, iar rezultatele au fost ponderate în funcție de structura pe vârste a electoratului.